Toate articolele din categoria: Învățământ preșcolar
Yayoi Kusama comes to class: un proiect eTwinning inovator pentru preșcolari
În anul școlar 2023-2024, grupa mică de preșcolari de la Grădinița 111 București, coordonată de educatoarele Olga-Maria Ciucă și de Roxana Mihai, a participat la proiectul eTwinning intitulat „Yayoi Kusama comes to class”. Acest proiect internațional a implicat colaborarea a 25 de membri din diverse școli și grădinițe din mai multe țări partenere: Grecia (9 membri), Turcia (6 membri), Spania (5 membri), Lituania (3 membri), România (2 membri), Polonia (1 membru) și Italia (1 membru). Împreună, aceștia au facilitat și supervizat activitățile inspirate de opera renumitei artiste japoneze Yayoi Kusama, asigurându-se că fiecare copil participă activ și că obiectivele educaționale specifice vârstei lor sunt îndeplinite.
Articol integral →Integrarea copiilor din spectrul autist în învățământul preșcolar
Sintagma „cerinţe educative speciale” face referire la copiii cu deficienţe sau tulburări de învăţare, copiii din medii sociale şi defavorizate, copiii delincvenţi, copiii din grupuri etnice, copiii supradotaţi. Conceptul CES desemnează necesităţile educaţionale complementare obiectivelor generale ale educaţiei şcolare, necesităţi care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi/sau caracteristicile unei deficienţe, precum şi o intervenţie specifică prin reabilitare corespunzătoare (Traian Vrăşmaş, 2001, p.27). Spectrul autismului se referă la severitatea simptomelor. Americanii au împărțit spectrul autismului în 3 nivele, în funcție de sprijinul social școlar, terapeutic de care au nevoie acești copii. La capătul înalt al spectrului, se află Sindromul Asperger, unde suportul necesar este minim și nu ne prea dăm seama că acei copii au o problemă deoarece copiii vorbesc normal, au un vocabular dezvoltat, funcționalitate mentală normală. La capătul opus se află copii cu simptomatologie severă, unde au nevoie de sprijin permanent, sindromul Karnner.
Dezvoltarea limbajului la copiii mici prin activități de colorat
Chiar dacă în zilele noastre se folosesc foarte multe resurse și materiale interactive și virtuale, utilizarea paginilor de colorat în cadrul activităților pentru corectarea vorbirii are un rol bine definit, care adeseori este subestimat. De ce folosirea coloratului în dezvoltarea vorbirii este mai mult decât doar colorat? Majoritatea copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 8 ani cu dificultăți sau întârzieri în dezvoltarea vorbirii, au pe lângă aceste probleme și întârzieri în dezvoltarea motricității grosiere și fine, a articulării și comportamentului dificil. Ei necesită instrucțiuni explicite pentru anumite concepte deoarece nu le-au învățat prin expunere incidentală așa cum au făcut-o alți copii. Așa că dincolo de scopurile terapiei logopedice de corectare, consolidare și automatizare a sunetelor trebuie să avem în vedere și dezvoltarea motricității fine și educarea comportamentului adecvat pe parcursul unei ședințe terapeutice.
Articol integral →Modalități de valorificare a jocului didactic în dezvoltarea conduitei verbale a școlarului mic
În Dicţionarul de psihologie, Paul Popescu-Neveanu precizează că jocul este un mod de dobândire şi precizare a cunoştinţelor prin acţiune. Prin joc se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă şi nemijlocită a realităţii – percepţiile (mânuind diferite obiecte şi materiale, copilului i se dezvoltă percepţiile de mărime, formă, culoare, greutate, distanţă etc.) şi reprezentările, dar şi procesele psihice intelectuale, memoria, gândirea, imaginaţia. „Jocul este o activitate de gândire, arată Popescu-Neveanu, întrucât este orientat spre rezolvarea de probleme spre găsirea căilor în vederea depăşirii unor obstacole, acţiunea şi cuvântul constituind principalele mijloace ale jocului” (1978, p. 186). Sorin Cristea (1998, p. 157) defineşte jocul didactic „acţiune ce valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile adaptative de tip recreativ propriu activităţii umane”, iar A. Manolache (1979, p. 186) consideră jocul didactic „specie de joc care îmbină armonios elementul instructiv-educativ cu cel distractiv”.
Articol integral →Învățământul vocațional pedagogic – o adevărată șansă pentru elevi și profesori
Din anul 2000, de când am devenit profesor titular la Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, am avut șansa să fiu diriginta unor clase de la profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare. Urmărindu-i îndeaproape pe acești elevi, care în clasa a IX-a au ales un învățământ vocațional, pot spune că sunt cu adevărat speciali. Ajung în clasa a IX-a după ce, în prealabil, au susținut probe eliminatorii la diferite discipline: limba română (proba de interviu), muzică, desen și sport. Apoi, odată admiși la profilul pedagogic, pe baza mediei de la examenul de Evaluare națională, vor avea un traseu educațional complex, studiind atât materii din trunchiul comun, cât și multe discipline de specialitate, toate acestea contribuind la formarea unui absolvent de profil pedagogic, adică viitor cadru didactic.
Articol integral →Instrumente și modalități inovative de comunicare între educatoare și părinți moștenite din perioada pandemiei, utilizate cu succes astăzi
În perioada pandemiei, chiar și educația realizată cu preșcolarii s-a supus unor reguli stricte de distanțare fizică, găsind soluții atipice și construind situații de învățare și de comunicare la distanță. Adoptată cu dificultate la început, cu temeri și semne de întrebare, educația online s-a realizat pe platforme de colaborare, cu aplicații de conectare, cu ajutorul unor instrumente și mijloace tehnologice ce pot fi utilizate în acest cadru – toate au devenit oportunități de învățare pentru cadrele didactice, de dezvoltare a abilităților digitale, de cooperare cu părinții prin alte mijloace decât cele clasice.
Articol integral →Modalități de exprimare a emoțiilor la vârsta preșcolară
În copilărie, emoțiile parcurg o cale progresivă de dezvoltare, transformându-se şi acumulând un conținut mai bogat, dar și forme complexe de manifestare, sub influența condițiilor sociale de viață și de educație pe care copilul le-a experimentat, până la acel moment. Este cunoscut faptul că, un copil poate trece cu uşurinţă de la o stare negativă la una pozitivă şi invers, dacă întâlneşte un factor potrivit, care să declanşeze schimbarea. El poate fi „o furtună” sau „un cer senin” într-un interval scurt de timp, fără să acumuleze resentimente. Emoţiile pe care acesta le resimte sunt exprimate prin cuvinte („ Sunt supărat/ă!”, „ Sunt bucuroasă!”), dar mai ales prin gesturi (încrucişarea braţelor, plecarea capului, lovirea cu picioarele, retragerea sau ridicarea braţelor deasupra capului, în semn de protejare). În procesul educativ este foarte important să urmărim asimilarea de către copil a două aspecte esențiale: înțelegerea reală, la nivelul lui, a unor anumite fapte şi întâmplări din lumea înconjurătoare, la care el poate fi martor şi atitudinea sa corectă față de ele.
Articol integral →Dezvoltarea armonioasă socio-emoțională la copiii preșcolari: Importanța și strategiile educaționale
Perioada preșcolară reprezintă o etapă crucială în dezvoltarea socio-emoțională a copiilor, în care se pune baza pentru o adaptare și funcționare sănătoasă pe termen lung. Dezvoltarea armonioasă a acestor aspecte înseamnă formarea de relații sociale pozitive, încredere în sine și în ceilalți, gestionarea adecvată a emoțiilor și dezvoltarea abilităților de comunicare. În acest articol, vom explora importanța dezvoltării socio-emoționale la copiii preșcolari și vom analiza unele strategii educaționale eficiente în această direcție.
Articol integral →Metode activ-participative în învățământul preșcolar
Metodele activ-participative reprezintă astăzi o alternativă la didactica tradițională în beneficiul copiilor și al nostru în egală măsură. Termenul de „educație modernă” se poate traduce și prin „a ști ce să faci cu ce ai învățat”. Deci regândirea educației formale se impune și ne obligă să schimbăm relația cu copiii și între copii, promovând sprijinul reciproc și dialogul constructiv prin noi strategii pe care le propunem. Prin metodele activ-participative, copiii își exersează capacitatea de a selecta, combina, învăța lucruri de care vor avea nevoie în viața de școlar și de adult. Interactivitatea presupune atât competiție cât și activități colaborative, în cadrul cărora copilul cooperează cu ceilalți pentru atingerea unui țel comun.
Articol integral →Rolul basmului în formarea trăsăturilor de caracter la preșcolari și școlarii mici
Poveștile au apărut în același timp cu popoarele și s-au dezvoltat odată cu ele, dând sens și culoare vieții și transmițând din generație în generație norme și valori morale. Încă din cele mai vechi timpuri, seara, înainte de culcare, copiii își primeau porția de fantastic autohton, atunci când părinții sau bunicii le spuneau povești la gura sobei. Unele inventate pe loc, altele auzite din bătrâni. Istorisiri cu tâlc, menite să educe tinerele generații prin exemple mai mult sau mai puțin reale, făurite parcă să atragă ascultătorul, să îl transpună într-o altfel de lume, să îl facă să gândească, să își aleagă modele de urmat, să cultive empatie. Basmul oferă oportunități pedagogice aproape nelimitate, putând fi un suport valoros pentru scopuri educaționale și activități variate.
Articol integral →




Ministerul Educaţiei