Toate articolele din categoria: Metode didactice
Drama în educație. Drama împotriva agresiunii
În calitate de profesori, căutăm constant strategii eficiente pentru a motiva și a îmbunătăți experiențele de învățare ale elevilor noștri. Utilizarea dramaturgiei ca strategie de predare eficientă și valoroasă devine din ce în ce mai frecventă în contextele educaționale. Utilizarea dramelor promovează procese de gândire semnificative, active și reflexive, precum și îmbunătățirea dezvoltării abilităților de comunicare. Unul dintre motivele pentru care drama este capabilă să îmbunătățească experiența de învățare a elevilor este datorită capacității sale unice de a încorpora multe stiluri de învățare diferite și, prin urmare, poate atrage și motiva cursanții.
Articol integral →Înțelegerea documentului sonor și ascultarea activă – noi abordări în didactica limbii franceze
Odată cu începuturile abordărilor de tip comunicativ, didactica limbii franceze ca limbă străină, cunoscută ca FLE, a putut să evolueze într-o libertate relativă percepută uneori ca o adevărată aventură – de aici și posibila întrebare „care ar putea fi interesul pentru o ascultare activă și înțelegerea unui document sonor”?
Demersul metodologic al unei activități de acest tip trebuie să ghideze elevul spre facilitarea înțelegerii mesajului, spre deprinderea abilității de ascultare activă – este necesară conștientizarea faptului că actul de a asculta, dacă este simplu, cotidian și banal în limba maternă, poate deveni facil în limba străină, în cazul de față franceza, dacă se înțelege din ce este alcătuit și dacă se propune un demers didactic etapizat care permite abordarea acestuia de manieră activă.
O analiză elementară: învățământ tradițional – învățământ modern
Lăsând la o parte învățământul derulat în mediul online, am încercat să mă gândesc cum este mai bine: să continuăm învățământul în forma lui tradițională, să adoptăm un învățământ modern sau să îmbinăm cele două linii încercând o cale prin care elevul să nu fie pus în centrul atenției doar în documente.
Articol integral →Învățare cu sens: Proiecte despre Oamenii de lângă noi
„Care sunt modelele elevilor noștri?” este o întrebare pe care o aud deseori, retoric și, uneori, cu tendință peiorativă. Personal, port discuții cu elevii despre ce ne inspiră să fim mai buni, despre societate, învățare, educație. Le spun că există oameni care fac o diferență în viața noastră și că e important să le știm eforturile, căci, cine știe? poate că ei, elevii, le vor duce mai departe. Contextul: Discuția despre unii vloggeri la modă, care știu să vorbească bine, dar demonstrează că faptele nu le susțin afirmațiile, ne-a purtat spre această variantă: le-am propus să facă muncă de cercetare asupra unor personalități contemporane, alese de mine. Gândul mi-a venit așa: Dacă pe mine mă impresionează, poate că-i va impresiona și pe ei.
Articol integral →Ludicul și poezia postmodernistă. Abordări didactice
Rândurile de mai jos cuprind o fărâmă din profesiunea de credință a unui dascăl ce experimentează actul didactic în forma sa ludică. „Invitația la joacă” este de nerefuzat pentru elevi, întrucât antrenează, stimulează creativitatea, face totul mai ușor și bine dispune, dar, în egală măsură, conștientizează, responsabilizează și impune „reguli ale jocului”, indispensabile unui demers de acest gen. Poezia postmodernistă, jucăușă de felul ei, este o astfel de provocare ludică iar elevii „intră în jocul” ei și îi „fac jocul” în cel mai spectaculos mod!
Articol integral →Cum a devenit metodă interactivă de învățământ teatrul japonez de hârtie – Kamishibai
Teatrul japonez de hârtie este o formă de a spune povești copiilor, în care povestitorul se folosește de un set de ilustrații ce sunt introduse și derulate într-o scenă mică de lemn. Această metodă de povestire își are originea în templele budiste japoneze din secolul al XII-lea, când călugării foloseau ilustrații pentru a prezenta povești cu conținut moral copiilor sau unei audiențe analfabete. Astăzi, îi descoperim veleitățile formative, pe care le valorificăm cu succes în activitățile curriculare de zi cu zi, la clasă sau în activități extracurriculare.
Articol integral →Necesitatea utilizării experimentelor și lucrărilor practice la biologie
Predarea biologiei nu reprezintă doar transmiterea de cunoștințe, informații, de dezvoltarea intelectului, ci și valorificarea aptitudinilor, dezvoltarea deprinderilor și abilităților, formarea de atitudini. Prin metodele didactice aplicate la clasă, profesorul de biologie poate stimula simțul practic al elevilor în mod direct: experimentul didactic asociat cu observația, lucrarea practică de laborator și demonstrarea cu ajutorul modelelor biologice vii sau conservate. Toate aceste metode didactice asigură realizarea în practică a unei activități proiectate mintal, conform unei strategii didactice, un instrument de lucru prin care se formează abilități de mânuirea a aparaturii de laborator, a ustensilelor de observare și analizare a materialului biologic etc.
Articol integral →Metode moderne în educația online?
Obiectivul primordial urmărit de fiecare cadru didactic, începând de la grădiniță și până la absolventul de studii superioare, îl constituie formarea de competențe în conformitate cu profilul de formare european.
Nu de puține ori ne-am plâns de lipsa sincronizării între programa școlară, resursele materiale disponibile în școli, percepția diferită a cadrelor didactice și a părinților cu privire la rezultatele muncii de la catedră, lipsa de interes a elevilor, criticile societății și nevoia reală de formare, caracteristică unei societăți în schimbare.
Hărțile conceptuale
Hărțile conceptuale (conceptual maps) sau hărțile cognitive (cognitive maps) sunt definite ca fiind oglinzi ale modului de gândire, simțire și înțelegere ale celui care le elaborează.
Articolul vorbește despre utilitatea hărților conceptuale în activitatea de predare-învățare-evaluare.
Lectura – mod de utilizare și efecte produse la preșcolari
Lectura este un proces cognitiv, complex de decodare a simbolurilor cu scopul de a construi sau de a deriva sens și înțelegere. Procesul de lectură , necesită preocupare continuă , care se dezvoltă și se reformează în timp. De aceea dorim să insuflăm dragul de lectură și carte încă de la cele mai fragede vârste, să conștientizăm în sufletele mici și fragile importanța cărții, a textului și a dorinței de a citi.
Știm că, la vârsta preșcolarității, copilul face cunoștință cu cartea, este pus în situația de a o răsfoi, de a citi după imagini, de a face cunoștință cu coperta, cu filele cărții, cu imaginile sugestive contextului, cu autorii și ilustratorii, pe care-i descoperă mereu, sub o înșiruire de litere, numite numele și prenumele celor care-au scris și ilustrat cartea.
Ministerul Educaţiei