Toate articolele din categoria: Metode didactice
Flipped Classroom (Studiu)
Noile concepte din educație trebuie împărtășite între colegi. Flipped classroom este unul dintre ele, desemnând o metodă care și-a dovedit eficiența nu doar în Statele Unite, dar și în țările europene. Este important să încercăm și să adoptăm ideile ce funcționează în procesul de predare, mai ales dacă sunt compatibile cu grupurile de elevi cărora le predăm. Flipped classroom înseamnă prezentarea lecției noi sub firmă de material video/ audio/ scris, pe care elevii îl pot parcurge acasă, în loc de tema obișnuită. La clasă doar se fixează noile concepte, se oferă informații suplimentare (dacă este cazul) și se fac exerciții sau aplicații practice.
Articol integral →MusicXML – Standard inovativ în educația muzicală a secolului XXI
În transmiterea mesajului artistic, artele contemporane vor trebui să aibă un cadru de referință cuprinzător, de la arta clasică, bazată pe valori umaniste amprentate în existența omului, într-un perimetru socio-cultural vast caracterizat de tradiție și credință, cu simboluri și „artefacte” ale acestora, pierdute în negura timpului, la experiențele și expresiile artistice actuale, inedite și spectaculoase, poate ușor instabile în perpetua transformare a noii realități, marcate, fără îndoială, de integrarea unor elemente ale multiculturalismului și ale virtualului excesiv, ca rezultat al tendinței generale de globalizare și digitalizare. „A învăța să înveți!” sau „A face ceva cu ceea ce am învățat!” – trebuie să ne ghideze în realizarea unor deziderate majore, de modernizare a mediului nostru de lucru, din prisma inter- și trans-disciplinarității ce trebuie să se generalizeze în anii următori, asigurând totodată premise de stabilitate echilibru și armonie, dar și evolutive pornind de la ceea ce avem și ne este din ce în ce mai la îndemână: noile tehnologii și noile cuceriri științifice.
Articol integral →Procedee de educare a creativității elevilor la orele de literatură
A citi este o preocupare, o activitate pe care trebuie să o înveți, să te inițiezi, mai ales că nu e deloc mai simplă ca altele, după cum se știe. Actul lecturii – complex şi dificil – trebuie să aibă o motivație, să fie susținut de un resort care să alimenteze energia necesară, iar aceasta nu se poate naște decât din tensiunea psihologică umană; singura componentă ce poate susține un asemenea proces dinspre structura de personalitate a cititorului/ elevului este creativitatea, fiindcă, în cazul dat, este forma de intercondiționare a celor doi factori: textul și cititorul. Psihologia educației a consacrat câteva direcții de acțiune pentru asigurarea unui climat favorabil stimulării creativității: o ambianță deschisă, receptivă a cadrului didactic față de elevii săi, destinderea copiilor timizi, activizarea celor comozi și antrenarea celor superficiali să își dezvolte cunoștințele, întreținerea dorinței vii pentru activitatea creatoare, determinarea elevilor să trăiască satisfacții chiar pentru rezultate nu prea însemnate, întreruperea activității atunci când dispare interesul şi nu-i mai atrage pe participanți.
Articol integral →Descoperirea literaturii populare. Studiul de caz – Miorița, clasa a XI-a
Acest articol sintetizează activitățile pe care le-am derulat cu elevii clasei a XI-a pentru Descoperirea literaturii populare. Prin folosirea metodei studiului de caz, le-am propus elevilor abordarea baladei Miorița într-o manieră incitantă și provocatoare. Această metodă activ-participativă îi ajută pe elevi să învețe prin descoperire și cooperare. De asemenea, accentul pus pe prezentarea produselor realizate de elevi, transformă ora de română, dându-i dinamism și autenticitate.
Articol integral →Cultivarea limbajului la vârsta școlară mică
Învățământul actual se bazează pe corelarea cunoștințelor, competențelor și atitudinilor; pe colaborarea între profesor și elev; pe învățarea reciprocă – totul în scopul aplicării cunoștințelor și dezvoltării gândirii creative a elevilor, a competențelor lor de comunicare. Or, întregul proces de organizare și desfășurare a activității de instruire este reglementat prin comunicare. Activitatea principală a copilului școlar este învățarea. Învățarea are loc prin comunicare. Legătura între aceste două procese este indisolubilă. Copiii învață comunicând cu învățătorul, cu părinții, cu ceilalți colegi. La debutul micii școlarități se creează o punte de legătură între partenerii educaționali, care poate fi o rampă pentru succes dacă există cooperare, comunicare, responsabilitate din partea acestora.
Articol integral →Rolul literaturii în predarea limbilor străine
Studiul textului literar este un exercițiu eficient în predarea unei limbi străine, un exercițiu menit să evidențieze calitățile vorbirii îngrijite: claritate, expresivitate, concizie, vivacitate, propoziții eliptice sau cuvinte frapante, care transmit senzațiile și emoțiile personajelor, detaliile amuzante, care aduc fantezia în ironie. În mod normal, literatura prezentă în ora de limbă străină este văzută ca un instrument pur cultural, rolul pedagogic pe care îl poate juca în contextul predării fiind însă foarte important.
Articol integral →Rolul convorbirilor la clasa pregătitoare și clasa I
Convorbirea este o metodă cu pondere mare în realizarea unei lecții de Limba română, iar la clasa pregătitoare și la clasa I putem spune că stă la baza formării deprinderilor de pronunție clară a cuvintelor, a dezvoltării vocabularului activ, a formării unei limbi literare române corecte. Însă rolul convorbirii este mult mai important, contribuind într-o mare măsură la dezvoltarea gândirii și creativității, imaginației, memoriei, atenției, motivației, încrederii în sine.
Articol integral →Despre literatură, ancore și așteptările nativilor digitali
Infuzarea curriculumului la Limba și literatura română, pentru clasele de liceu, cu un set de concepte specifice educației media are ca rezultat formarea competențelor de analiză și gândire critică, de comunicare în spațiul democratic, precum și aducerea în prezentul elevilor a unor conținuturi care sunt, de cele mai multe ori, etichetate ca nefiind atrăgătoare sau irelevante pentru dezvoltarea lor personală. Competențele pe care le prevăd programele disciplinei pentru fiecare an de studiu și conținuturile asociate se regăsesc, într-o formă sau alta, în principiile de bază ale educației media, respectiv în temele pe care aceasta le presupune. Discuțiile despre textele literare pot începe de la texte media (imprimate sau audio-video), se pot dezvolta cerându-li-se elevilor să caute în media informații despre un anumit subiect, sarcinile de lucru se pot proiecta astfel încât să solicite elevilor utilizarea diferitelor tipuri de media.
Articol integral →Învățarea – rezultatul unui proces de comunicare educațională
Procesul de predare-învățare în școală poate fi considerat o comunicare, definită în termenii unei interacțiuni sociale. Idealul educativ al școlii constă în formarea personalității cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, care să posede un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru independență de opinie și acțiune. Prin racordarea la orientările moderne în materie de curriculum, noile programe abordează complementar problematica limbajului și a comunicării, deplasând accentul pe latura pragmatică a învățării limbii române. În activitatea didactică, mă preocupă în egală măsură atât îmbogățirea cunoștințelor elevilor, dezvoltarea lor intelectuală, cât și formarea unui vocabular activ, bogat și expresiv. Ca să obținem o comunicare eficientă, trebuie să fie respectate anumite reguli din cultura comunicării, pentru a provoca micul școlar în diverse activități de comunicare și creativitate, a-i stimula interesul și inițiativa, a-l ajuta să se afirme, să se manifeste, ținând cont de ritmul de dezvoltare al fiecăruia.
Articol integral →Învățarea prin cooperare – tradiție și inovație
Articolul reprezintă o reflecție privind modul în care metode specifice învățării prin cooperare pot fi adaptate mediului de lucru online, dar și modul în care exemplele de bune practici experimentate în perioada învățării online, prin folosirea unor aplicații Web 2.0, pot fi transferate în mediul clasic de învățare (față în față). Cele trei metode folosite pentru exemplificare sunt: brainwriting, gândiți/ lucrați în perechi/ comunicați (think/ pair/ share) și turul galeriei. Instrumentele Web 2.0 cu ajutorul cărora metodele pot fi actualizate sunt: Miro, Jamboard sau Padlet, iar ca platforme folosite pentru învățarea în regim sincron și asincron sunt aduse în discuție Google Classroom și Zoom.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei