Literația și funcția ei de cunoaștere

Sonoritatea specială a termenului, sugerând legături subtile între literă și sens, între actul de a gândi și neuroplasticitatea cerebrală, a glisat din engleză și în limba română, termenul românesc având pentru noi mai multă grație, dar și o zonă de „mister”, prin aceasta amintind de structura metaforelor revelatoare blagiene, întrucât sensurile acestuia se desfoliază și se înfoliază încă necurmat, ca orice concept prolific și benefic, aflat la vârsta ivirii lui într-o arie culturală sau într-un domeniu de cercetare. Când acest meteorit lingvistic și-a făcut apariția în limba și cultura română, a fost imediat asociat, facil și prea rapid, cu termenul de analfabetism funcțional și a fost anexat domeniului educațional, în special disciplinelor umaniste. Asocierea avea o nuanță terapeutică, nu era greșită, dar nu era exactă până la capăt. Un antonim incomplet, s-ar putea spune, dacă nu ar subzista încă, în câmpul semantic al termenului de LITERAȚIE, acea subtilă putere de seducție, precum și o bogăție de sensuri cărora ai vrea să le dai cumva de capăt.

Articol integral →

Stilul meu de învățare

Pentru că suntem diferiți, modul de învățare al fiecăruia este diferit. Unora le place să studieze singuri, altora în grup, altora le place să stea liniștiți deoparte și să observe pe alții. Învățarea reprezintă, de fapt, „transformarea în vederea adaptării școlare și sociale.” Stilul de învățare se referă la „simpla preferință pentru metoda prin care învățăm și ne aducem aminte ceea ce am învățat.”  Tot el ne divulgă calea și modalitățile prin care asimilăm cunoștințele. Și, nu în ultimul rând, implică faptul că indivizii procesează informațiile în diferite moduri care implică latura cognitivă, elemente afectiv-emoționale, psihomotorii și anumite caracteristici ale situațiilor de învățare.
În ceea ce mă privește, recunosc faptul că mi se pare mai puțin important să vorbesc despre stilurile de învățare, despre modurile diferite de a cunoaște, cât mi se par mai valoroase idei ca a ști cum să înveți, a te cunoaște atât de bine încât, în timp, să poți să poți să-ți structurezi actul de învățare încât să devină unul eficient, căci, în definitiv, despre acest lucru este vorba!

Articol integral →

Job-sahdowing – o experiență marca Erasmus într-o școală din Turcia

Anul acesta am avut șansa să particip la activitatea de job-shadowing  din cadrul fluxului 2 de mobilitate în cadrul acreditării Erasmus+, din anul I, E-Digital Academy, nr. 2022-1-RO01-J+KA121-SCH-000053843, perioada 2-8 aprilie 2023, în Manavgat din regiunea Antalya, Turcia. A fost o experiență inedită, în care am îmbinat utilul cu plăcutul; pe lângă activitatea de job-shadowing, am descoperit o parte din cultura, obiceiurile și gastronomia poporului turc.

Articol integral →

Necesitatea reformării învățământului în secolul XXI

Evoluția școlii în secolul XXI necesită o reformare atât la nivelul metodelor de lucru, cât și la cel al metodelor de evaluare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor societății moderne. Aceste reforme ar trebui să aibă în vedere preocupări actuale, tendințe și imperative din sfera socială, economică și tehnologică precum educația digitală, abordările personalizate și individualizate, competențele cheie și educația socio-emoțională, a învăța să înveți/ educația permanentă, interculturalitatea și educația incluzivă, evaluarea adaptată timpurilor prezente, parteneriate cu instituții ale comunității.

Articol integral →

Forme de organizare a activității centrate pe cultivarea capacităților creatoare în cadrul disciplinei Arte vizuale și abilități practice

Demersul didactic organizat la disciplina Arte vizuale și abilități practice se dorește a fi orientat către lucrul atât frontal, individual, cât și pe grupe, încurajându-se inițiativa, stimulând creativitatea copiilor prin activități bazate pe joc, explorare, descoperire. Benefic pentru elevi ar fi o îmbinare a acestor modalități de organizare. În alegerea lor, se va ține cont  obiectivele urmărite, de conținuturile cu care se operează, de particularitățile individuale și de vârstă ale copiilor, de mijloacele de învățământ și nu în ultimul rând, de tactul pedagogic al cadrului didactic.

Articol integral →

Egalizarea șanselor elevilor pentru progres și performanță școlară prin instruire diferențiată

Egalitatea șanselor pentru toți elevii poate fi realizată, printre altele, și prin instruire diferențiată. Diferențierea, ca atribut al individului şi integrarea, ca scop al acţiunii de formare a individului, sunt coordonate ale dezvoltării personalității umane. Instruirea diferențiată la fizică vizează adaptarea activităţii de învăţare la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi ritmul propriu fiecărui elev în parte.

Articol integral →

Definirea conceptelor de metodologie, metodă, procedeu, tehnică, forme de organizare si mijloace de învățământ

Dacă avem în vedere etimologia cuvântului, conceptul de metodologie presupune „știința metodelor”. Conceptul vine din limba greacă, de la cuvintele „methodos” (metodă) și „logos” (știință).Când vorbim de metodologie ne referim la un cumul de principii, reguli și procedee ce pot fi aplicate în cadrul diferitelor discipline, precum și o serie de forme de instruire specifice acestor discipline. Uneori, termenul este extins la nivelul întregii didactici generale, ceea ce dă sensul larg al acestui concept. Sensul restrâns, al acestui concept se referă la “modalitățile practice de valorificare a procedeelor și mijloacelor didactice în vederea eficientizării activității de predare-învățare-evaluare” (Cristea, 1998, pp. 306-307). Definind, clasificând și valorificând metodele, procedeele, mijloacele didactice, metodologia are rolul de a îmbunătăți permanent demersul de predare-învățare-evaluare.

Articol integral →

Limba și literatura română pe tastatură

Nu putem nega schimbările pe care perioada de școală online le-a produs, atât în modul de organizare și de receptare a învățării, cât și în abordarea demersului didactic a fiecărui profesor. Acum, că am depășit acest episod, nu putem avea pretenția de revenire la ce și cum a fost înainte de această perioadă. Pentru că noi ne-am schimbat! Pentru că elevii noștri s-au schimbat! Și pentru că în lupta noastră pentru redobândirea motivației pentru învățare, a reîmprospătării interesului pentru propria formare a fiecărui elev în parte, trebuie să folosim ce am învățat în intervalul de școală online sau hibrid. Perioada aceasta a pandemiei a semănat cu un curs de formare forțat, o autoperfecționare frustrantă, epuizantă, dar valoroasă. Competențele noastre digitale au trecut la un nivel net superior. Putem acum să facem față unor provocări, putem ține ritmul cu elevii noștri, unii complet dependenți de dispozitivele lor, le putem demonstra că și noi am învățat odată cu ei. Cum? Continuând să utilizăm unele dintre aplicațiile învățate în perioada educației online. Cu siguranță există câteva cu care ne-am deprins, pe care și elevii le preferă și pe care le putem insera în anumite secvențe ale lecțiilor, indiferent de disciplina predată.

Articol integral →

Procesul de învățământ prin prisma reușitei școlare

Abordarea procesului de învățământ prin prisma eficienței sale se impune astăzi cu tot mai multă insistență. Măsura eficienței îmbracă forma succesului sau insuccesului şcolar. Pentru asigurarea succesului şcolar, important este modul în care se realizează joncţiunea dintre informaţie şi procesele psihice ale învăţării. Antrenarea şi utilizarea unei game cât mai extinse a acestor procese amplifică caracterul formativ al învăţământului şi creează condiţii favorabile pentru activitatea ulterioară de învăţare. Cunoştinţele sunt indispensabile pentru realizarea acestui deziderat. Efectul lor pe planul învăţării depinde, însă, de modul în care sunt prelucrate şi transmise cu ajutorul strategiilor didactice. Logica internă a unei discipline de învăţământ nu se suprapune şi nu se transpune automat în logica internă a învăţării.

Articol integral →