Toate articolele din categoria: Tehnologii digitale în educație
Puterea și magia inteligenței artificiale (AI)
Demersul acestui articol pornește de la întrebarea „Cum va arăta lumea în 2050?” și este o introducere în fascinanta lume a noilor tehnologii, cu accent pe aplicabilitatea inteligenței artificiale în lumea reală și pe schimbările așteptate în viitor. Scopul acestui material este de a capta atenția către noile tehnologii și pentru a deschide noi provocări cu privire la domeniul AI.
Articol integral →Provocările predării online și posibile soluții
Realitatea cu care ne confruntăm în zilele noastre demonstrează că instruirea în modelul tradițional devine tot mai rapid istorie. În prezent, cadrul didactic trebuie să fie proactiv, deschis la nou, bine ancorat în actualitatea tehnologică, pedagogică şi a domeniului de specializare, cu disponibilitate pentru colaborare şi comunicare cu colegii. În articolul redactat mi-am propus să prezint câteva aplicații utile în procesul instructiv educativ, cu o scurtă descriere și sugestii de utilizare în diferite momente din activitatea didactică specifică învățământului primar.
Articol integral →Alergare de rezistență – unitate de învățare pentru educație fizică aplicată atât online, cât și față-în-față
În cadrul disciplinei de educație fizică și sport, programa școlară, planificările, conținuturile și activitățile de învățare au suferit anumite modificări, lucru permis de flexibilitatea acestora și permisivitatea înlocuirii, eliminării sau completării lor cu alte elemente, chiar și interdisciplinare sau transdisciplinare. O unitate de învățare specifică, Alergare de rezistență, cu aplicare la început de an școlar, a avut nevoie de anumite schimbări în actualul context pandemic, adică cu păstrarea normelor, a igienei, a distanței, dar și fără executarea unui efort maximal. Păstrând experiența aplicării învățării centrate pe cooperare, comunicare, colaborare și rezolvare de probleme, prin îmbinarea metodelor tradiționale de lucru cu cele modern, din postura de profesor am dorit să observ: „ce intenționez? ce doresc să obțin? ce reacții vor avea elevii (pozitive, negative)? ce feedback voi oferi elevilor? ce aș fi putut face mai bine? ce îmi propun pentru data următoare?”. Astfel, am adaptat conținutul învățării și am îmbinat metodele tradiționale cu cele moderne, copiii participând cu interes la acest mod nou de realizare a temelor.
Articol integral →Platforme și instrumente digitale pentru activități online cu preșcolarii
În contextul pandemiei generată de Covid-19, noi, educatoarele, împreună cu preșcolarii, am învățat să ne adaptăm din mers pentru a desfășura activități online de calitate și interactive, care să aibă ca scop atât socializarea, cât și învățarea. Pentru aceasta, am fost nevoită să învăț să utilizez platforme noi, instrumente digitale, dar și să creez lecții și activități interactive pe platforme precum: Jigsaw Planet, Kahoot, Wordwall, pentru a putea ține copiii conectați, pentru a-i atrage și pentru a încerca de fiecare dată activități noi, niciodată la fel.
Articolul tratează platformele de lucru Kinderpedia și Zoom în contextul activităților online generate de situația epidemiologică Covid-19. Materialul conține explicații simple și accesibile în ceea ce privește utilizarea acestora.
Perspectiva didactică a comunicării de tip chat de gaming
Predarea limbii și a literaturii române în contextul global al utilizării la o scară din ce în ce mai largă a internetului impune o reevaluare a metodelor didactice și o abordare dintr-o perspectivă nouă a lecțiilor de literatură, limbă și comunicare. Scopul investigației este identificarea modificărilor pe care le determină comunicarea virtuală în exprimarea orală/ scrisă a elevilor din gimnaziu și liceu. Modificările din limba scrisă sau vorbită, apărute în limbajul elevilor care s-au aflat sub directa observație de-a lungul anilor, se află în strânsă legătură și cu utilizarea internetului, cu mass-media şi cu factorul „limba de acasă”.
Articol integral →Metode moderne în educația online?
Obiectivul primordial urmărit de fiecare cadru didactic, începând de la grădiniță și până la absolventul de studii superioare, îl constituie formarea de competențe în conformitate cu profilul de formare european.
Nu de puține ori ne-am plâns de lipsa sincronizării între programa școlară, resursele materiale disponibile în școli, percepția diferită a cadrelor didactice și a părinților cu privire la rezultatele muncii de la catedră, lipsa de interes a elevilor, criticile societății și nevoia reală de formare, caracteristică unei societăți în schimbare.
Resurse educaționale deschise: o posibilă grilă de evaluare
Două perspective complementare susțin construcția acestui demers de analiză a resurselor educaționale deschise în format digital. În primul rând, vizăm reperele pentru elaborarea unei resurse educaționale deschise (RED), ancorate în teoria pedagogică. Al doilea aspect important se referă la relevanța și valoarea resurselor digitale pentru susținerea eforturilor de ameliorare a sistemului și procesului de educație. Ne punem problema măsurii în care putem favoriza și promova acele resurse educaționale de calitate, a criteriilor pe baza cărora putem valida sau invalida o resursă educațională deschisă. Astăzi, sistematizarea modului în care privim resursele a devenit o necesitate, în condițiile în care asistăm la un aflux de resurse educaționale în format digital.
Articol integral →Experiența predării online. Idei și recomandări
Articolul pe care îl propun are la bază experiența mea din toată această perioadă de predare online în contextul pandemic. Am simțit nevoia să împărtășesc anumite etape prin care am trecut și care m-au făcut să privesc întregul meu parcurs din martie 2020 până în prezent ca pe unul care m-a făcut să mă adaptez, să fiu bine pregătit și să devin mai atentă la nevoile copiilor. Am învățat de la elevi, m-am documentat singură, am luat parte la nenumărate cursuri de formare și perfecționare pentru a putea desfășura o activitate de predare calitativă, care să îi implice pe elevi, astfel încât să îi motivez. Articolul cuprinde câteva exemple de instrumente digitale, care mi-au fost de folos în tot acest timp, dar și o detaliere a modelului ADDIE, care m-a ajutat să îmi planific eficient orele de predare.
Articol integral →Selectarea, adaptarea și avantajele utilizării elearning-ului la elevii cu CES
Cel mai important obiectiv în educația elevilor cu CES îl constituie identificarea și utilizarea celor mai adecvate strategii educaționale. Modalitățile de adaptare a tehnologiilor și materialelor de tip elearning vor aduce beneficii în activitatea de tip online cu elevii cu cerințe educaționale speciale. Acestea nu trebuie să excludă educația clasică, profesorul având rolul de a o lega de resursele virtuale existente.
Articol integral →Dezvoltarea competențelor digitale și pregătirea profesională a cadrelor didactice – o prioritate a Casei Corpului Didactic Teleorman
Pandemia de Coronavirus a adus educația și implicit formarea personalului didactic în fața unei schimbări de paradigme educaționale, aceasta fiind pusă în fața unei noi provocări: cea digitală. Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, profesorii și elevii au trebuit să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul on-line și să fie pregătit și pentru noul an școlar 2020-2021. Casa Corpului Didactic Teleorman, ca principal furnizor și facilitator de programe de formare, a inițiat în luna martie 2020, prin experiența acumulată în proiectul CRED în folosirea serviciilor G Suite pentru educație, webinare, moderate de expertul regional elearning din proiectul CRED și informaticianul Inspectoratului Școlar Județean Teleorman, pentru toate unitățile de învățământ din județ, sprijinindu-le pas cu pas în implementarea învățământului online, prin integrarea noilor tehnologii în activitatea didactică și administrativă.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei