Evoluţia noțiunilor de teoria numerelor în cadrul orelor de matematică
În şcoală, noţiunea de număr, noţiune fundamentală în matematică, se dezvoltă treptat în diferiţi ani de studiu, urmărindu-se atingerea jaloanelor fixate pentru însuşirea conţinutului acestei noţiuni în ultimii ani ai liceului.
În fiecare treaptă a acestui proces, elevul trebuie să înţeleagă principiile de bază care conduc la lărgirea noţiunii de număr; trebuie de asemenea insistat pe cunoaşterea şi folosirea relaţiei de ordine pe fiecare din aceste mulţimi şi înţelegerea logică de către elevi a incluziunilor N Z Q R.
Proiectul educativ – un stimulent al activității elevilor
În această lucrare, m-am oprit la prezentarea unui proiect educaţional bazat pe creativitatea şi inventivitatea elevilor. Prin acest lucru aş dori să punctez faptul că orice proiect educativ are rolul de a cultiva spiritul de echipă al elevilor, dar şi al cadrelor didactice. Prin formarea şi dezvoltarea competenţelor sociale şi comunicative, elevii pot să socializeze, dar şi să rămână ei înşişi fără a deveni inadaptaţi. Consider astfel că orice proiect educaţional are un rol important în creşterea calităţii învăţământului.
Articol integral →Perspectiva interculturală – parte integrantă a demersului didactic
Perspectiva interculturală este descrisă în competențele generale, definite de Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), și vizează însușirea aspectelor culturale în cadrul procesului de predare/ învățare al unei limbi străine, ca demers indispensabil, nu numai din perspectiva unei comunicări eficiente, dar și a unei învățări active și constructive care să aibă aplicabiliate în plan social, profesional și cultural.
Articol integral →Rolul şi responsabilităţile dascălului
Îmi place să cred că noi, dascălii avem iubire pentru copii în special şi pentru om în general, dar şi talent. „Spre a creşte oameni înainte de orice ştiinţă şi de orice metodă, trebuie să ai inimă” spunea Pestalozzi. Dragostea faţă de copii reprezintă cerinţa esenţială, condiţia de nelipsit în asigurarea eficenţei, calităţii şi progresului în întregul şi complicatul demers instructiv-educativ, în realizarea optimului pedagogic. Reuşita şi eşecul şcolar al elevului, indiferent de mediul de provenienţă al acestora sunt asociate în majoritatea cazurilor cu profesionalismul cadrelor didactice. Problematica tactului şi măiestriei pedagogice capătă o valoare mult mai mare atunci când în rândul elevilor se găsesc copii cu dificultăţi de învăţare, iar în şcoală nu există specialişti.
Articol integral →La ce sunt bune listele de lectură?
Acest articol are rolul de a oferi sugestii profesorilor care luptă cu elevii în deschiderea orizonturilor către lectură (în special lectura de plăcere) într-o lume guvernată întru totul de tehnologie.
Prezint o mică parte din proiectul pe care îl derulez la două dintre clasele mele începând cu anul școlar 2010-2011 și pe care încerc să-l promovez și pe viitor deoarece a adus plus valoare în activitatea mea la catedră. Este o experiență didactică ce m-a făcut să mă aplec tot mai mult înspre promovarea lecturii de plăcere în rândul adolescenților de liceu și. de la un an la altul, încerc să o perfectez pentru a atrage cât mai mulți adepți ai acestui tip de lectură.
Dragă doamnă profesoară!
Mulțumesc, Bianca!
Mulțumim, dragii noștri elevi, pentru amintirile neprețuite pe care ni le-ați lăsat de-a lungul frumoasei noastre colaborări, amintiri care ne dau și nouă, profesorilor, putere să mergem înainte și să menținem vie dragostea pentru meseria de dascăl.
Între Internet și viața reală
În epoca vitezei şi a eficienţei prescurtările şi simbolurile încep să înlocuiască un cuvânt, o frază, o propoziţie. Pretindem că socializăm, că avem prieteni numeroşi, dovadă diferitele reţele de socializare de tip Facebook în care mai ales cei tineri comunică şi îşi găsesc prieteni. „Messengerul” a devenit o ocupaţie devoratoare de timp care le dă multora iluzia unei comunicări autentice. Dar în viaţa reală?
În scrierile tinerilor întâlneşti tot mai des prescurtările folosite în conversaţiile on-line. Regulile minimale ale scrierii corecte sunt uitate în favoarea acestor prescurtări. Sau, ca o compensaţie, se renunţă în discursul public, oficial, la simplitate, în favoarea unor exprimări preţioase. În aceste condiţii ce va face profesorul de limba română pentru a putea cultiva exprimarea corectă, dar în acelaşi timp de a fi în „spiritul timpului”?
Exerciţiile de exprimare, modelele de scriere a unor texte, corectarea eseurilor nu doar din punctul de vedere al ortografiei şi punctuaţiei, evitarea preţiozităţii exprimării dascălului sunt câteve soluţii aplicabile la clasă pentru a diminua diferenţa tot mai mare dintre limba utilizată de tineri în situaţiile nonformale şi ceea ce cred ei că este o exprimare „oficială”.
Gânduri fractale
Peste tot în jurul nostru regăsim fractali. Suntem înconjuraţi de o adevărată galerie de artă fractală, numită natură. Dunele de nisip, frunza de ferigă, norii de pe un cer înainte de furtună, munţii şi copacii, chiar şi inima umană pulsând sânge în artere, toate sunt expresii ale unor fractali.
Articol integral →Studiu: Evaluarea percepției elevilor față de relația lor cu profesorul
Studiul urmăreşte cinci dimensiuni psihopedagogice: limbajul folosit de către profesor; atitudinea profesorului în relaţia cu elevul; metodele de lucru ale profesorului; tipuri de evaluare şi ţinuta morală a profesorului. Pornind de la ideea că relaţia profesor – elev reprezintă modalitatea principală de mediere didactică, de ipostaziere a acesteia într-o variantă umană, subiectivă şi că această relaţie trebuie să fie una pozitivă, studiul a urmărit evidenţierea importanţei relaţiei elev-profesor.
Articol integral →Locul mentorului într-un program de inducție destinat profesorului debutant
În conținutul articolului, este operată distincția dintre mentorat și inducție, sunt prezentate elementele și funcțiile unui program de inducție în viziune europeană, sunt identificate elementele și caracteristicile unui program de inductie practicat de sistemul românesc de educație și se identifică locul pe care ar trebui să se poziționeze mentorul în acest sistem.
Articolul a fost realizat pe baza resurselor informaționale puse la dispoziția noastră în cadrul cursului Induction and Guidance of Newly Appointed Teachers (Inducție și orientare pentru profesorii nou-angajați), curs la care am participat cu finanțare prin programul Grundtvig – mobilități individuale de formare continuă. Conținutul acestei prezentări constituie un punct de vedere personal asupra informațiilor dobândite la curs, o încercare de adaptare a acestor resurse informaționale la nevoile școlii românești.
Ministerul Educaţiei