Migrarea și remigrarea elevilor – fenomene și provocări. Educație și egalitate de șanse
Migrarea reprezintă deplasarea de pe un teritoriu pe altul, în funcție de diferiți factori economici, sociali, politici sau naturali. Unii dintre români se deplasează temporar pe perioade determinate, alții se deplasează pe perioade mai lungi de timp, nu doar încadrându-se pe piața muncii, ci și întemeindu-și acolo o familie sau mutându-se cu familia deja întemeiată, ori depunând eforturi pentru a-și apropia acolo familia după o anume perioadă de timp de la părăsirea țării natale. În cazul nostru, ne referim și la copii care s-au născut în alte țări și vin în România, în urma deciziilor părinților de a se întoarce în țara natală.
Deși vorbim, în această lucrare, despre remigrare, de multe ori, „remigrarea” este a părinților, însă este foarte des întâlnit fenomenul de remigrare și în ceea ce-I privește pe copii, aceștia din urmă plecând odată cu părinții (sau după) în altă țară și revenind odată cu ei.
6 impedimente ale integrării educaționale a elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă
Integrarea educațională a elevilor cu cerințe educaționale speciale este un proces complex ce implică susținut efort din partea tuturor persoanelor implicate în acest demers: elevul cu cerințe educaționale speciale, colectivul de elevi al clasei unde este integrat elevul cu CES, cadrele didactice de la clasă, dirigintele/ învățătorul de la clasă, personalul de îndrumare și control etc. Aceștia sunt implicați direct, cu un efort susținut, fără a avea o formare și abilitare psihologică coerentă. Mai mult, sunt implicați și profesorii consilieri, profesorii logopezi și profesorii itineranți și de sprijin, dar activitatea lor este adesea superficială și eficiența lor este scăzută.
Articol integral →Educație ecologică cu copiii cu cerințe educaționale speciale
Educația ecologică vizează nu numai transmiterea unui mesaj informativ corect din punct de vedere științific, dar mai ale crearea unui comportament ecologic modern, a unei atitudini civice, responsabile față de mediu. Școala de astăzi pune un accent deosebit pe educația ecologică, pe creșterea și formarea copiilor într-un mediu natural cât mai curat. Activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător permit elevului cu CES să investigheze direct realitatea înconjurătoare, duc la rezultate pozitive pe termen scurt și lung, constituind un instrument excelent pentru dezvoltare și pentru integrarea lor.
Articol integral →AcCES în școală și în comunitate
Atitudinile pozitive ale cadrului didactic si ale colegilor copiilor cu CES se dovedesc a fi cruciale în succesul unui program de integrare. În activitatea la grupă, copilul cu sindromul Down nu trebuie considerat o piedică, o frână în predare. El poate juca rolul important de feedback pentru cadrul didactic, în sensul că poate să-l ajute pe profesor să verifice eficiența unor strategii didactice pentru care a optat. Din punctual meu de vedere nu doar curriculum trebuie adaptat, însă, ci și modul în care se predă, începând cu modul în care se organizează clasa, cadrul de învățare, rutina zilnică. De asemenea, există și o serie de tehnici de structurare a materialelor, a lecțiilor, de interacțiune cu copiii cu CES, a căror aplicare va duce la rezultate optime.
Articol integral →Cum depistez discalculia și cum o remediez?
În ultima vreme, în sistemul educațional din România sunt anunțate rezultate remarcabile ale elevilor la olimpiadele internaționale la fizică, chimie, matematică. Ca o contradicție, apar rezultate slabe, catastrofale la evaluările naționale și nu numai. Care este de fapt nivelul real de cunoștințe ale elevilor? Poate fi discalculia factorul declanșator al acestor rezultate?
Articol integral →Utilizarea eficientă a limbii ca mijloc de comunicare și de gândire de către elevii de vârstă școlară mică
Limba română (maternă) îndeplinește două funcții esențiale: expresia gândirii, stimulată de viață și de mediu, și comunicarea, ca utilitate socială. În acest sens, învățământul primar are de îndeplinit două roluri prioritare: să ajute copilul să exprime mai bine gândirea sa, să formeze clar esențialul mesajului propriu; să inițieze copilul să înțeleagă gândirea altora, să sesizeze prompt esența mesajului lor. Există o corelație și o strânsă interdependență între învățarea și practicarea limbii și reușita școlară.
Articol integral →Învățarea eficientă on și offline
Într-o societate în care cunoașterea se dorește a fi promovată ca „principala resursă, fiind creată, împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare membrilor săi” (Legea Educației Naționale 1/2011), rolul educației și al profesorului a evoluat și el. Activitățile de învățare propuse elevilor trebuie să vizeze dezvoltarea de competențe, iar modalitatea de realizare a lor să fie adaptată contextului educațional în care se desfășoară învățarea și susținând colaborarea. De multe ori, aceasta presupune apelul la noile tehnologii digitale. În orice caz, fondul și nu forma ar trebui să aibă prioritate.
Articol integral →StoryJumper – o aplicație de experimentat
În acest articol descriu experiența mea de la clasă în utilizarea aplicației StoryJumper, foarte utilă în scrierea unor cărți pentru copii și împreună cu copiii. Am descoperit-o când am fost invitată să particip într-un proiect eTwinning. La clasa pregătitoare din acest an școlar, am studiat opționalul intitulat „Cufărașul cu povești”. După studierea unor povești clasice, am trecut la nivelul următor, scriind noi o altă poveste, păstrând sau nu personajele, păstrând sau nu acțiunea principală sau deznodământul. Avantajul aplicației StoryJumper este acela că se pot realiza atât cărți cu imagini și text, cât și cărți audio. Noi am finalizat 8 astfel de povești, iar contribuția elevilor a fost majoră în ceea ce privește numele personajelor, acțiunile lor, deznodământul.
Articol integral →Experiențe online
Cred că nimeni nu va uita anul 2020. Îl vom ține minte ca pe un an al provocărilor și schimbărilor majore din viața noastră. N-aș putea să spun că a fost un an rău, ci doar un an al schimbărilor multiple și majore. El ne-a forțat să învățăm rapid, să ne adaptăm, să fim în stare să facem ce nici nu visam. N-a fost o adaptare ușoară. A fost o adaptare care a semănat cu o sită ce a cernut profesorii cu vocație de cei trecători. O oportunitate ce a întărit relațiile în familie, dar și relația familie-școală, atât de necesară.
Articol integral →Strategii de predare online la elevii cu cerințe educaționale speciale
Pandemia de coronavirus a adus cu ea o criză care afectează mai multe sectoare din societate. Este și cazul educației, pusă în fața unei noi provocări: cea digitală (comunicare digitală, gestionarea informației, crearea de conținuturi digitale educaționale, implementarea aplicațiilor de management școlar, utilizarea echipamentelor digitale, respectarea normelor etice și legale în spațiul digital).
Predarea online eficientă nu înseamnă doar preluarea conținutului lecției și transmiterea lui folosind tehnologia. Mediul online de învățare vine cu provocări și resurse specifice, care presupun că atât profesorii, cât și elevii să se adapteze și să își schimbe modul de lucru.
Ministerul Educaţiei