| |
Ana Cristina Bocioancă
|
Succesul școlar furnizează informații legate de capacitatea de adaptare școlară a elevului dar și despre calitatea acțiunii pedagogice și personalitatea profesorului. În acest sens reușita școlară nu exprimă niciodată în stare „pură” capacitățile elevului, ci mai degrabă eficiența școlară a dezvoltării aptitudinilor, condiționată și de factori non intelectuali de personalitate, adică de interesele, motivația, perseverența, stabilitatea emoțională, atitudinea școlară față de activitatea școlară. Conceptul de succes şcolar este utilizat cu sensul de reuşită şcolară şi se referă la performanţele superioare obţinute de elevi în învăţarea şcolară, performanţe care se raportează la cerinţele programelor de învăţământ.
Articol integral →
|
Constanța Margareta Bădulescu
|
Onestitatea evaluării constituie pentru elevi un instrument de dezvoltare a încrederii în profesor și de instruire şi control a „justiției școlare”. Raportarea la nivelul general al clasei este adoptată de către majoritatea educatorilor. Cei care nu adoptă acest comportament pot fi suspectați fie de un prea mare orgoliu, fie de lipsă de tact pedagogic. Într-o asemenea situație, profesorul este tentat, de multe ori, să manifeste o exigență mai ridicată în aprecierea rezultatelor obținute de elevi.
Articol integral →
|
Felicia Andreea Pâslaru
|
Atunci când vorbim despre educație incluzivă, trebuie să facem trecerea de la modelul tradițional al învățării la învățarea centrată pe elev. Ce presupune acest lucru? Situația educativă va fi proiectată diferențiat și se va încerca o implicare activă a fiecărui elev în procesul învățării pe tot parcursul orei. Astfel, evaluarea va îmbrăca și ea alte noi forme. Învățarea trebuie să fie activă, atractivă – elevii adresează întrebări, dezbat împreună diverse teme, nu doar memorează idei sau conținuturi. Lecțiile nu sunt importante doar prin conținuturile lor, ci și prin felul cum ajunge acest conținut la elevi, cât sunt de implicați aceștia și dacă sunt provocați să gândească asupra acelor conținuturi care li se dau. Dacă învățarea este activă și diferențiată, atunci și evaluarea trebuie să fie schimbată.
Articol integral →
|
Gabriela Bălău
student masterand Larisa Ioana Stancu |
Studiul prezentat abordează o temă de mare actualitate, axată pe cele mai mari îngrijorări ale părinților legate de incluziunea copiilor lor, diagnosticați cu autism, în școlile de masă. Părinții copiilor cu autism sunt o categorie de populație cu păreri evident diferite asupra școlii şi a sistemului de învățământ, față de alte categorii de persoane. Această problemă poate fi soluționată prin efortul comun al tuturor celor implicați în domeniile politic, științific, social, cultural- o atitudine pozitivă față de copii cu autism din partea societății ar trebui să devină unul dintre obiectivele principale în parteneriatele educaționale. Scopul acestui studiu este de a observa situația actuală a sistemului de învățământ privind copiii cu autism, părerile părinților cu privire la măsurile ce au fost luate, dar şi a măsurilor ce pot fi luate pe viitor şi câteva aspecte ce ar putea fi îmbunătățite pentru bunăstarea, înțelegerea și adaptarea elevilor cu TSA în școala de masă.
Articol integral →
|
Andra-Rodica Oneci
|
Învățarea asistată de tehnologie oferă profesorului posibilitatea de a personaliza întreg procesul educațional în funcție de nevoile fiecărui elev în parte, fie el tipic sau atipic, economisind timp și făcând activitățile mult mai atractive pentru elevi. În cazul elevilor cu CES, un mediu digital de învățare potrivit împreună cu metoda adecvată și/ sau un spațiu de învățare flexibil ne permite să lucrăm cu elevi care nu sunt la același nivel, nu fac același lucru sau în același timp, implicându-i în activități de învățare activă. Utilizarea tehnologiei (RED-uri, programe online, site-uri educaționale, întâlniri live, studiu/ sarcini individuale etc.) aduce multiple avantaje precum: personalizarea învățării, încurajarea colaborării între elevi, a învățării reciproce (peer learning), dezvoltarea încrederii în sine a elevilor cu CES și diferențierea conținuturilor în cazul elevilor atipici. Dezavantajele folosirii tehnologiei includ: lipsa instrumentelor digitale, dificultăți în utilizarea acestora acasă, lipsa sprijinului în realizarea sarcinilor de lucru, frustrarea, probleme de conexiune la internet etc. Predarea diferențiată prin folosirea tehnologiei este esențială, însă este nevoie de investiții urgente pentru a susține dreptul tuturor elevilor la educație.
Articol integral →
|
Laura-Maria Gurgu
|
Adaptarea procesului instructiv-educativ la particularitățile individuale ale elevilor și realizarea unor activități didactice nuanțate sunt necesare datorită deosebirilor existente între elevii de aceeași vârstă, supuși unui proces comun de instruire. Pentru a ajunge la o cât mai bună cunoaștere a elevilor, învățătorul trebuie să folosească strategii didactice cât mai variate, să știe să aleagă pe cele mai potrivite scopului propus şi să le adapteze la condițiile oferite de colectivul de elevi pe care îl îndrumă. Conversația euristică și problematizarea, ca metode didactice utilizate în activitatea de rezolvare a problemelor la orele de matematică, constituie o sursă largă de inovație şi de creații în lecție pentru învățător, de mobilizare şi activizare pentru elevi, de perfecționare a procesului instructiv – educativ, de colaborare a elevilor în participarea lor la procesul de învățare.
Articol integral →
|
Minodora Trașcă
|
Lectura este o metodă esențială de muncă intelectuală, este o parte componentă a procesului de învățare, o dimensiune importantă în paradigma educației permanente. Acest studiu evidențiază importanța lecturii școlare și a educării acesteia, precum și factorii care contribuie la formarea gustului pentru lectură. Conține informații privind multiplele aspecte educative pe care lectura le implică, precum și importanța dezvoltării competenței lectorale.
Articol integral →
|
Elena Moncea
|
Investigaţia pedagogică s-a realizat la nivel I preșcolar în vederea desprinderii şi evidențierii unor observații şi concluzii cu privire la dezvoltarea competențelor de comunicare. Cercetarea s-a axat pe promovarea în mai mare măsură a unor activităţi cu caracter ludic, fiind evidenţiată relaţia de complementaritate între jocul didactic şi formarea competențelor de comunicare prin dezvoltarea capacităților de comunicare ale preşcolarilor (limbajul receptiv şi limbajul expresiv). Procesul instructiv-educativ la nivel I preşcolar a fost conceput ca un sistem de activități în cadrul cărora s-a realizat îmbinarea jocului didactic cu alte mijloace de învățământ, ponderea cea mai mare acordându-se jocului didactic.
Articol integral →
|
Nicoleta-Livia Barbu
|
Proiectul Di.S.E.N. „Digital Socio-Emotional Network” are ca scop principal utilizarea de instrumente digitale în dezvoltarea personală, emoțională și socială a copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică. Această vârstă constituie o perioadă în care se produc însemnate schimbări în viața afectivă a copilului. Emoțiile și sentimentele copilului însoțesc toate manifestările lui, fie că este vorba de jocuri, de cântece, de activități educative, fie de îndeplinirea sarcinilor primite de la adulți. Ele ocupă un loc important în viața copilului și exercită o puternică influență asupra conduitei lui.
Articol integral →
|
Julianna Szabó
|
Prezentul articol își propune să prezinte proiectul internațional eTwinning „Green Wonder”, care s-a axat pe o temă relevantă, potrivit temei anuale eTwinning „Viitorul nostru frumos, durabil, pentru toți” în vederea promovării mediilor de învățare de calitate. Pe parcursul anului școlar 2021-2022 elevii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani din 15 țări europene împreună cu profesorii lor, printre care și elevii Școlii Gimnaziale „Kájoni János” din Ciceu, au luat parte la proiectul „Green Wonder” și au colaborat în privința găsirii unor soluții care ar face mediul lor de învățare mai frumos și mai durabil. Prin activități interactive, axate pe sustenabilitate, elevii au avut posibilitatea să descopere frumusețea din natură, să cunoască problemele mediului din împrejurimile imediate.
Articol integral →
|
|
|
