| |
Florina-Magdalena Onaga
|
Articolul urmărește să contribuie la cunoașterea modului în care elevii din ciclul primar își construiesc imaginea de sine în cadrul interacțiunii sociale școlare. Pe baza autoperceperii dar și ca urmare a interacțiunii sociale din spațiul școlar, calitatea imaginii de sine a elevilor se reconstruiește mereu. Cunoașterea mecanismelor care determină conturarea sinelui elevilor din ciclul primar asigură valorizarea fiecărui copil ca personalitate unică, cu demnitate și valoare proprie. Înțelegerea modului în care imaginea de sine a elevului se formează în spațiul școlar reprezintă o resursă importantă în conturarea oricărui demers educativ.
Articol integral →
|
Ofelia Cornelia Popa
|
Art-terapia sau terapia prin artă îl ajută pe copil să se înțeleagă pe sine, să se elibereze de anxietățile și tensiunile acumulate, să dezvolte abilități de comunicare și să exerseze și optimizeze propriile capacități de relaționare cu ceilalți copii și cu adulții, ajutând în final la elaborarea unor strategii de rezolvare a conflictelor. Una dintre formele expresive ale art terapiei este sunt desenul și pictura. Lucrarea de față este un studiu realizat pe un grup de 12 elevi din învățământul special, pentru care am elaborat și am aplicat un plan de intervenție privind reducerea anxietății prin intermediul art terapiei.
Articol integral →
|
Lenuţa Ruja
|
Relația copilului mic cu cartea este o temă asupra căreia trebuie să reflectăm, din cele două perspective pe care le avem în relația cu copilul: părinți și educatori. Desigur, educația începe acasă și abia apoi se continuă în grădiniță. Sunt niște privilegiați copiii ai căror părinți manifestă interes, atenție față de acest aspect ce vizează dezvoltarea armonioasă a celui mic. În situația în care acest lucru nu a fost una dintre prioritățile familiei, educatoarea poate să compenseze acest neajuns și, mai mult de atât, îi poate determina pe părinți să susțină acest demers foarte necesar05 în educarea preșcolarilor. Am surprins în prezentul articol o manieră eficientă prin care eu am reușit să stârnesc curiozitatea copiilor din grupă pentru lectură, pentru exercițiul cu cartea, susținută fiind de familiile preșcolarilor.
Articol integral →
|
Ana-Maria Șuțoiu
|
Activitatea ludică este un element important în procesul de învățare. De la o vârstă fragedă, copilul se confruntă cu situații de joacă care îi îmbogățesc experiențele, îi întăresc personalitatea și îi deschid noi orizonturi, stimulându-i creativitatea și imaginația. Acestea constituie prilejuri pentru schimburi de cunoștințe, idei și cuvinte. În ele găsește și profesorul un sprijin care îl ajută în procesul educativ. Folosirea activităților ludice în predarea și învățarea limbii franceze, ca limbă străină, ar putea oferi tinerilor un stimul care să îi încurajeze să învețe și să se exprime. Este vorba, de fapt, de valorificarea plăcerii generate de joc în vederea dobândirii de noi cunoștințe.
Articol integral →
|
Maria-Magdalena Dorcioman
|
Coaching-ul se impune sub toate aspectele, teoretic sau practic, prezentând interes atât pentru cei care lucrează în domeniul psihologiei, cât și pentru cei din domeniul educaţiei. Articolul conține un scurt istoric al conceptului de coaching, relaţia coaching-învăţare, respectiv coaching-mentoring.
Articol integral →
|
Erica Mihăeș
|
Adolescența este o perioadă dificilă. Părinții și profesorii trebuie să-i ofere sprijin unui adolescent, să-l încurajeze și să-l ajute să treacă peste momentele de căutare a individualității și personalității, dar mai ales să cunoască și să folosească limbajul iubirii în comunicare. Adolescentul întotdeauna caută îndrumarea părinților – el este influențat de prieteni în anumite privințe, dar cel mai mult contează pentru el punctul de vedere al adulților, mai ales reperele emoționale din partea părinților, care înseamnă siguranța de a se simți apropiat, acceptat și susținut. Adulții trebuie să-i încurajeze în permanență, căutând și lăudând lucrurile pozitive pe care le fac și le spun adolescenții, cu cuvinte de afecțiune.
Articol integral →
|
Raluca Toma
|
În general, copiii sunt creativi, având o imaginaţie bogată, fiind capabili să exploreze, să testeze anumite soluţii de rezolvare, dând dovadă de o gândire divergentă. Din momentul intrării în mediul şcolar, gândirea lor divergentă se transformă într-o gândire convergentă, ce presupune un singur mod de a rezolva o problemă. Acest lucru înseamnă că elevul trebuie să caute o singură variantă, cea aşteptată de profesor, pentru a răspunde la problema dată.
Articol integral →
|
Daniela Floroiu
|
Trăim într-o lume în care ierarhizarea și competiția au căpătat o importanță foarte mare. Pentru a putea atinge un anumit nivel de performanță și de competență, suntem nevoiți să valorificăm la maximum ceea ce deținem și să demonstrăm continuu ceea ce suntem în stare. Școala contribuie la generalizarea întrecerilor și induce un apetit al concurenței. Elevii sunt învățați încă de mici să se compare unii cu alții, să se autodepășească. Concursurile școlare și extrașcolare sunt un exercițiu benefic și de punere în valoare a posibilităților elevilor de a face performanță.
Articol integral →
|
Oltea Nistor
|
Reforma învăţământului beneficiază și de introducerea tehnologiei în procesul educaţional, programul SEI fiind inițiat în învățământul românesc în anul şcolar 2001-2002. Programul de informatizare nu-şi propune înlocuirea profesorilor sau a manualelor, cum fals au considerat unii, ci a venit cu o alternativă la metodele tradiţionale de predare-învăţare-evaluare.
Articolul vorbește despre avantajele utilizării instrumentelor și resurselor TIC la disciplina limba și literatura română.
Articol integral →
|
Gabriela Gasner
Gianina Popescu |
Evoluţia tehnică furnizează un mediu digital fără frontiere şi fără bariere, în care copiii şi tinerii se transformă în cetăţeni digitali. Aceasta poate fi o experienţă benefică şi educaţională, în care generaţiile tinere pot înţelege atât aspecte comune cât şi diferenţe dintre oamenii din această lume, dar se poate constitui şi într-o experienţă negativă a utlizării internetului. Experiența negativă poate include fenomenul bullying, furtul de identitate şi abuzul online. Toate tipurile de ameninţări reprezintă o provocare majoră la adresa copiilor şi tinerilor şi necesită o abordare integrată, din partea tuturor. Educaţia şi sensibilizarea tinerei generaţii devine un aspect primordial, iar formele de apărare şi protejare devin modalităţi concrete de a înţelege că există întotdeauna o soluţie la o problemă întâlnită în mediul online.
Articolul încearcă să puncteze avantajele și dezavantajele utilizării internetului și să enumere un set de reguli care trebuie respectate mai ales de către tineri.
Articol integral →
|
|
|
