Predarea limbii engleze, între abordări clasice și moderne

Articolul prezintă în ordine cronologică cele mai cunoscute abordări ale predării și învățării limbii engleze de-a lungul timpului (metoda traducerii gramaticale, metoda ascultare-repetare, metoda comunicării). Fiecare abordare este descrisă succint, menționând-se avantajele și dezavantajele acesteia în lucrul cu elevii, metodele, tehnicile și mijloacele folosite, rolul profesorului, poziția elevilor. Articolul insistă asupra celei mai noi abordări în didactica de specialitate (metoda comunicării), oferind exemple de activități care pot fi folosite de către profesori la clasă.

Articol integral →

Homo ludens şi predarea-învăţarea poeziei în învăţământul preuniversitar

Definită prin joc, copilăria nu reprezintă doar o etapă a „marii treceri” a omului pe pământ, ci se instituie în stare de spirit, generatoare a unei înţelegeri particulare a existenţei şi a lumii. Prin urmare, ludicul este o coordonată definitorie a oricărei activităţi umane, inclusiv a celei de învăţare, căci prin prisma jocului achiziţiile pot fi multiple şi variate (de ordin cognitiv, comportamental), ajutând la realizarea obiectivelor procesului instructiv-educativ. Fireşte, jocul e la îndemâna oricui, este o preocupare atractivă cu satisfacţii imediate, fapt care duce adesea la desfăşurarea de către elevi a altor activităţi decât cele de lectură, de rezolvare a temelor, de studiu individual.
Cum facem ca jocul să nu fie doar mijloc de relaxare, de eliberare de constrângeri şi obligaţii, ci şi instrument de învăţare?

Articol integral →

Jocul didactic la ora de limbă franceză

În acest articol se pune accentul pe jocul didactic în grup sau colectiv, ca metodă de învățare bazată pe acțiunea simulată în care elementul ludic este subordonat scopului instructiv-educativ. Prin acest tip de joc se facilitează trecerea de la activitatea ludică la cea de învățare.
În funcție de vârstă, de nivelul de limbă și de obiectivul didactic urmărit la ora de franceză, sunt enumerate câteva exemple de astfel de activități ludice, utilizate de către mine în cadrul orelor de predare-învățare.

Articol integral →

Aspecte interdisciplinare în proiectarea și realizarea activităților didactice în ora de arte plastice în mai multe limbi străine

Abordarea interdisciplinară în învățământul modern are un rol important în educația elevului. Prin urmare colaborarea între discipline contribuie la conștientizarea de către elevi a importanței deosebite a acestui mod de lucru în formarea lor ca oameni. Astfel prin interacțiunea a două discipline total diferite, respectiv artele plastice și limbile străine, elevii își pot însuși într-un mod plăcut cunoştinţele şi conceptele fundamentale ale disciplinei alese, folosind ca instrumente mai multe limbi străine (româna, franceza, spaniola, italiana). Utilizând această strategie modernă de lucru, am intenționat să țin o lecție de plurilingvism, cu scopul de a le testa dorința de a învăța mai multe limbi străine și în același timp am încercat să-i motivez pe elevi să asimileze mai ușor cunoștințele și elementele tehnice din artele plastice.

Articol integral →

Pictura în învățământul primar, de la imaginație la realizare

Articolul prezintă rolul pe care îl are pictura în dezvoltarea personalității școlarului mic prin realizarea unor teme simple, dar care să exprime sentimente și trăiri proprii ale copilului, care sunt observate și valorificate. Se pornește de la premisa că fiecare copil e unic și exprimă ceva deosebit, mai exact se exprimă prin limbaj simplu, codificat. Varietatea temelor și a tehnicilor propuse a fi utilizate în arta picturii sunt în măsură să dezvolte creativitatea micilor școlari și să le ofere o lume în care ei se simt importanți.

Articol integral →

Povestea – o soluție terapeutică

Povestea, ca specie literară, este acea operă literară, acea narațiune în care sunt prezentate întâmplări, fapte, într-o anumită ordine; prezența acțiunii și a personajelor este absolut necesară. Succesiunea evenimentele, a acțiunilor, a episoadelor naraţiunii are la bază povestitorul sau naratorul, personajele care participă la acţiune și acţiunea sau desfăşurarea întâmplărilor într-o anumită ordine, rezultând întregul. Acest fapt are drept consecință un mesaj care poate fi transmis şi valorificat de grupul ţintă.
Din ce am constatat în relația cu elevii noștri la clasă, obiectivul poveştilor pare a fi acela de a păcăli subiectul, elevul, prin valorificare soluţiilor posibile la nivelul inconștientului.
Elevii noștri – și oamenii, în general – au nevoie de poveşti. De ce?

Articol integral →

Cartea – inamic sau prieten?

Ce rol ocupă lectura în viața tinerilor noștri? În ce măsură și cum școala poate stimula interesul pentru cititul cărților? Aproape toți profesorii de limbă și literatură și-au pus sau își pun aceste întrebări.
În articolul pe care îl propun, am încercat să identific unele cauze pentru care elevii se feresc de lectură și să propun câteva soluții pentru rezolvarea acestui „conflict”.

Articol integral →

Pregătirea profesorilor în utilizarea instrumentelor Google pentru educație (flash-research data)

În mai 2015, o echipă de cercetători în educație de la Universitatea din București, Universitatea Politehnica și Institutul de Științe ale Educației au inițiat o investigație asupra formării cadrelor didactice în utilizarea instrumentelor Google pentru educație, cu scopul de a defini mai bine obiectivele, activitățile și așteptările practicienilor privind utilizarea TIC – în fond, pentru a susține cu dovezi demersurile sau deciziile de inovare în educație, pentru a conferi un suport (mai) concertat introducerii noilor tehnologii în activitatea didactică și pentru a direcționa aceste activități către o utilizare responsabilă, semnificativă și corect proiectată din punct de vedere pedagogic, utilă elevilor [1].
Articolul prezintă pe scurt acest demers și constituie o invitație la utilizarea datelor obținute prin investigație, oferind acces la baza de date și la prelucrările statistice primare.

Articol integral →

Prietenul meu, calculatorul (Opționalul Informatică la ciclul preșcolar)

Calculatorul şi tehnologiile informative ”invadează” treptat societăţile avansate, iar şcoala nu face excepţie. La vârsta preşcolară, copiii manifestă un interes deosebit pentru jocurile pe calculator.
În acest articol, sunt prezentate avantajele folosirii calculatorului la vârsta preșcolară, o planificare a opționalului de informatică pe un an școlar; exemplificari de jocuri folosite la optionalul de informatică pentru preșcolari.

Articol integral →

Utilizarea tehnologiilor educaţionale moderne – aplicații

În noile orientări ale învăţământului problema interacţiunii pedagogului cu elevul este una fundamentală. În acest context apare evidentă necesitatea unui sistem educaţional centrat pe elev, axându-se pe nivelul de dezvoltare a potenţialului acestuia, aplicând tehnologii adecvate.
Tehnologiile educaţionale presupun mijloace şi metode, structuri şi forme diferite care coreleaza diferite concepte operaţionale: proiectul pedagogic, mesajele educaţionale, conexiunea inversă etc. Integrarea tehnologiilor educaţionale în cadrul învăţământului formativ presupune ca şcoala să se centreze pe dezvoltarea gândirii, selectând prin aceasta conţinutul, metodele, formele şi criteriile de formare şi evaluare, adică să elaboreze acea tehnologie educaţională care dezvoltă un anumit stil de învăţare cu efect durabil.

Articol integral →