Toate articolele din categoria: Curriculum
Reorganizarea inovativă a activităților de predare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a (Proiect)
Proiectul intitulat „Creșterea performanțelor și calității proceselor prin reconfigurarea arhitecturii curriculare și reorganizarea inovativă a activităților de predare-învățare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a” reprezintă o inițiativă educațională ambițioasă cu un impact semnificativ în domeniul învățământului. Acest proiect-pilot are ca obiectiv central îmbunătățirea atât a performanțelor școlare ale elevilor de clasa a XII-a, cât și a calității proceselor educaționale în cadrul acestor clase. Prin inovare și flexibilitate, proiectul urmărește să redefinească modul în care elevii învață, să sporească rezultatele academice și să creeze un mediu școlar care să promoveze starea de bine a elevilor. În continuare, vom explora în detaliu obiectivele, activitățile și metodele propuse în cadrul acestui proiect, precum și modul în care acesta se adresează diferitelor aspecte ale educației, de la curriculum și resurse umane până la resurse financiare și diseminarea rezultatelor. Acest proiect reprezintă o oportunitate de a transforma procesul de învățare și de a crea un model educațional mai eficient și mai adaptat nevoilor elevilor din clasa a XII-a.
Articol integral →Despre transdisciplinaritate în practica școlară. Avantaje, provocări, limite
Transdisciplinaritatea este, alături de interdisciplinaritate, intradisciplinaritate, pluridisciplinaritate și abordarea modulară, o formă de abordare a conținuturilor învățării care prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. În esență, se poate spune că transdisciplinaritatea vizează unitatea cunoașterii, transgresarea acesteia dincolo, între și înauntrul disciplinelor școlare. Chiar dacă se deosebește de celelalte, transdisciplinaritatea este complementară lor. Obiectivele învățării transdisciplinare vizează dezvoltarea armonioasă, integrală, a personalității elevilor, respectiv formarea lor în spiritul responsabilității sociale. Transdisciplinaritatea are ca intrări nu materia, ci demersurile intelectuale, psihomotorii și afective ale elevilor.
Articol integral →Măsurări și unități de măsură la matematica de gimnaziu – observații metodologice bazate pe experiență
Programa școlară de matematică pentru clasa a V-a are un capitol intitulat „Elemente de geometrie și unități de măsură”. Unitățile de măsură reprezintă o unitate de învățare la finalul acestui capitol. Când căutăm informații despre predarea lecțiilor cu unități de măsură, de cele mai multe ori ne întâlnim cu următoarele întrebări: (1) Ce măsurăm? (2) În ce măsurăm? Ce unitate de măsură folosim? (3) Cu ce măsurăm? Ce instrumente folosim? (4) Cum efectuăm transformările între unități (între multiplii și submultiplii unei unități de măsură)?
Aceste întrebări într-adevăr sunt foarte importante, dar noțiunea de măsurare înseamnă mai mult decât atât.
Despre standardizarea evaluării în sistemul educațional românesc
Ce sunt testele standardizate? Un test standardizat înseamnă un test care este aplicat într-o manieră constantă pentru toți elevii și pentru care rezultatele sunt calculate pe baza unui barem precis comunicat anterior evaluării. Testele standardizate pot fi aplicate la orice nivel, de la cel preșcolar până la cel universitar, și pot fi realizate oral, în scris, tip grilă sau conținând și itemi deschiși cu condiția să fie administrat în condiții identice și evaluat după criterii cât mai obiective, comunicate anterior.
La nivelul unui sistem educațional, testele standardizate pot oferi o imagine de ansamblu asupra progresului realizat de elevi în timp și de asemenea pot indica progresul sau regresul anumitor școli în atingerea obiectivelor proprii legate de acumulările de cunoștințe necesare elevilor pentru a se integra ulterior într-un parcurs academic conform propriilor competențe și așteptări și ulterior la un loc de muncă care să le valorifice cât mai complet propriile abilități.
„Formele fără fond” ale evaluării
De curând am avut o experiență neplăcută, dar, cumva, nu tocmai neașteptată. Am dus o clasă de liceeni în laboratorul de informatică și le-am dat ca sarcină de lucru să creeze un material ppt sau doc nu foarte lung cu imagini și text minimal despre tema lecției curente. În timp ce lucrau, mă deplasam printre ei, iar observațiile au fost surprinzătoare în sensul negativ: mulți, prea mulți, nu știau să caute informația, nu știau să selecteze, nu știau să editeze materialul. Veți spune că i-am luat pe nepregătite, că nu au avut timp suficient. Asta bombăneau și unii dintre elevi la sfârșit, deși modul în care au lucrat demonstra lipsa unor instrumente de lucru. Dar, cu câteva luni înainte primiseră din timp o temă asemănătoare, iar rezultatul a fost și mai slab. De fapt, ce nu e în regulă? Ce mecanism lasă elevul în stadiul de analfabet funcțional? Căci asta ești dacă nu poți face altceva decât rezolva la infinit exerciții repetitive.
Articol integral →Procesul de învățământ prin prisma reușitei școlare
Abordarea procesului de învățământ prin prisma eficienței sale se impune astăzi cu tot mai multă insistență. Măsura eficienței îmbracă forma succesului sau insuccesului şcolar. Pentru asigurarea succesului şcolar, important este modul în care se realizează joncţiunea dintre informaţie şi procesele psihice ale învăţării. Antrenarea şi utilizarea unei game cât mai extinse a acestor procese amplifică caracterul formativ al învăţământului şi creează condiţii favorabile pentru activitatea ulterioară de învăţare. Cunoştinţele sunt indispensabile pentru realizarea acestui deziderat. Efectul lor pe planul învăţării depinde, însă, de modul în care sunt prelucrate şi transmise cu ajutorul strategiilor didactice. Logica internă a unei discipline de învăţământ nu se suprapune şi nu se transpune automat în logica internă a învăţării.
Articol integral →Contraargumentarea – Tehnica celor 4 S
În contextul armonizării programei de Limba și literatura română, clasa a IX-a, cu cele de gimnaziu, ar trebui să se acorde o mai mare atenție ARGUMENTĂRII. Elevii din clasa a IX-a sunt familiarizați destul de mult cu argumentarea sau chiar contraargumentarea, de aceea, profesorul de liceu nu mai poate aborda textul argumentativ într-o manieră simplistă. Manualul elevului pentru disciplina opțională „Dezbatere, Oratorie și Retorică” poate veni cu idei în sprijinul profesorului de limba și literatura română. Una dintre tehnicile pe care acesta le propune atunci când vine vorba de contraargumentare este tehnica celor 4 S. În acest articol, voi prezenta modul în care am folosit această tehnică la clasa a IX-a.
Articol integral →Evaluarea competențelor în învățământul primar
Noțiunea de competență a invadat discursul pedagogic contemporan. O găsim în lucrările cercetătorilor, în vocabularul profesorilor și în textele instituționale elaborate de oficialități și concretizate prin ordine formale oficiale adresate profesorilor. Însă ea a apărut mai întâi în limbajul lumii întreprinderilor și al muncii și a pătruns în lumea școlii prin intermediul formării profesionale inițiale și continue.
Articol integral →Adaptarea curriculumului pentru clasa a IX-a la specificul clasei de elevi
Elevii de clasa a IX-a, an școlar 2021-2022, au finalizat ciclurile anterioare în baza unui curriculum național ce avea ca principal scop dezvoltarea unor competențe, ce oferă acestora oportunități pentru transferul cunoștințelor și a abilităților în diferite contexte cotidiene. Însă, din păcate, Ministerul Educației nu a publicat noile programe, ci un set de repere metodologice. Din acest motiv, programa de clasa a IX-a (veche) trebuie adaptată, ținându-se cont de ceea ce au studiat elevii în ciclurile anterioare. Am propus un posibil demers didactic în abordarea textului jurnalistic de tip știre, plecând de la un text multimodal. Acesta nu se regăsea în programa veche.
Articol integral →Abordări ale activităților de instruire, în contextul reformei curriculare
Reforma curriculară adoptată în 2017 a marcat trecerea de la curriculumul bazat pe conținuturi la cel bazat pe competențe. Aceasta reprezintă o necesitate în contextul dezvoltării accentuate a tehnologiei, și a societății în general. Dinamica schimbărilor impune o mare flexibilitate, adaptabilitate și creativitate a absolvenților care se angajează în câmpul muncii. Trebuie să dea dovadă de gândire critică, de capacitatea de a lua decizii și de a-și asuma decizii. Această schimbare de abordare trebuie înțeleasă la nivelul cadrelor didactice, pentru a implementa cu succes noile programe. Etapele proiectării didactice trebuie să reflecte centrarea pe competențe a întregului act educațional.
În articol, se propune o activitate de învățare la matematică și succesiunea etapelor proiectării în varianta tradițională și în varianta modernă.
Ministerul Educaţiei