Toate articolele din categoria: Curriculum
Auxiliarul didactic, document curricular și mijloc de evaluare utilizat în preșcolaritate
Articolul își propune să realizeze în primul rând o analiză a auxiliarului didactic utilizat la nivel preșcolar din perspectiva teoriei și metodologiei curriculumului. Accentul cade pe funcția formativ-educativă al acestuia. În al doilea rând, acesta poate fi analizat într-un context teoretic și metodologic mai larg și anume teoria evaluării educaționale, în care auxiliarul didactic poate fi văzut ca set de probe utilizate în cadrul unui dispozitiv de evaluare mult mai cuprinzător. Pentru a vedea în ce măsură poate fi utilizat caietul de muncă independentă ca instrument de evaluare, este imperios necesar a înțelege care sunt caracteristicile acestuia și ce condiții trebuie să respecte.
Articol integral →Lecția virtuală – pledoarie pentru o altfel de abordare a literaturii fantastice
Articolul privește modul în care profesorul poate aborda diferit receptarea literaturii fantastice. Astfel, o abordare transdisciplinară, în care elevii să conecteze conținuturile specifice literaturii cu noile tehnologii, și implicit cu viața reală, reprezintă calea prin care pot fi motivați în studiul nuvelelor fantastice eliadești, ce au constituit suportul aplicării unor instrumente de lucru moderne. În primul rând, am pus în lumină avantajele și dezavantajele lecției virtuale, modul în care este eficientizat demersul educativ. Apoi, am prezentat câteva instrumente online: blog, wiki etc, utilizate în contexte informale, și care pot fi implementate cu succes în receptarea literaturii. De asemenea, am evidențiat și finalitatea transdisciplinarităţii: înţelegerea omului în totalitate. Lecţia virtuală devine în felul acesta o necesitate în receptarea literaturii, putând fi folosită cu succes pentru a transmite, activiza şi evalua informaţii, într-un mod care este foarte atractiv pentru elevii/studenții cuceriţi definitiv şi irevocabil de noile tehnologii ale informaţiei.
Articol integral →Cadrul UDL pentru ghidarea practicilor educaționale în instruirea online
Soluțiile găsite de profesori în timpul pandemiei nu corespund canoanelor proiectării online clasice, dar o mare parte dintre resursele și strategiile adoptate sunt utile și pentru activitățile didactice tradiționale, mediate de tehnologie. În contrast cu dezvoltarea cursurilor online clasice, emergency remote teaching (ERT) presupune mutarea temporară a instruirii în mediul online, un mod de livrare alternativ datorat unei situații de criză, respectându-se însă un cadru universal de proiectare. Cu toții considerăm că școala nu va mai fi la fel ca și înainte de criză, multe dintre resursele de învățare online realizate pentru ERT și metodele didactice utilizate în această perioadă își vor găsi locul în viitoarele activități didactice față în față, dar mai ales în cele mixte/ hibride (blended learning).
Articol integral →Între inerție și schimbare, o provocare asumată…
Una dintre probele propuse de Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița pentru selecția profesorilor metodiști de anul acesta a fost realizarea unui eseu, în care candidatul să prezinte idei semnificative despre schimbări posibile la nivelul procesului de învățământ, pentru formarea/dezvoltarea competențelor-cheie transpuse în documentele curriculare din România. Ideea de eseu mi s-a părut interesantă pentru că dă candidatului „o voce”. Ai ocazia, prin eseu, să analizezi niște probleme și ai posibilitatea să sugerezi niște soluții. Pe de altă parte, evaluarea unei astfel de probe este suspectată adeseori de o anumită subiectivitate, ceea ce face ca organizatorii de concursuri să o evite și să recurgă mai mult la probe sau itemi obiectivi, al căror rezultat să nu poată fi contestat. Această alegere, îl transformă, însă, pe candidat într-un număr, valoarea lui este doar statistică, iar rezultatul este amorf, nefertil, nu suscită niciun interes, nicio discuție, nicio îmbunătățire. De aceea apreciem ca lăudabilă decizia ISJ Dâmbovița de a depăși frica teribilă de contestații și de a propune o probă care să permită candidatului o exprimare personală, umană. Reperele sugerate de organizatori pentru realizarea acestui eseu au fost: – prezentarea a 5 idei semnificative despre schimbări posibile la specializarea pentru care se candidează; – argumentarea schimbărilor prin raportare la programa școlară și la documentele de referință pentru competențe-cheie elaborate la nivel european și, unde este cazul, la rezultatele evaluărilor internaționale; – prezentarea modalităților de realizare a consilierii cadrelor didactice inspectate pe pe problematica schimbărilor posibile la nivelul procesului de învățământ. Iar mai jos este rezultatul…
Articol integral →Metoda proiectului la istorie – mijloc eficient de dezvoltare a competențelor necesare secolului XXI
Lumea contemporană, prin dinamica şi radicalismul transformărilor la care asistăm, reprezintă pentru sistemul educaţional sursa unor noi provocări. Astăzi, omul îşi construieşte educaţia personală cu totul altfel decât în perioada anterioară, când educaţia era axată pe acumularea de informaţii într-un cadru formal, limitat de metode tradiţionale, expozitive. Instruirea în societatea cunoaşterii are rolul de a adapta învăţarea la cerinţele societăţii actuale, de a pune în centrul educaţiei nevoile individului şi de a forma indivizi apţi a se integra social şi economic. Pornind de la competenţele necesare secolului în care trăim, metoda proiectului îşi propune să le dezvolte în cadrul unui sistem unic de predare şi implementare a învăţării, pretabil oricărei discipline de studiu, inclusiv Istoriei, aşa cum rezultă din studiul realizat.
Articol integral →Proiectarea și învățarea diferențiată
Unul dintre cele mai actuale concepte ale societăţii de astăzi este educaţia diferenţiată şi personalizată a copiilor, ca un răspuns al şcolii la problematica complexă a societăţii actuale. Dacă mult timp copilul a trebuit să se adapteze la cerinţele grădiniţei şi şcolii, astăzi este din ce în ce mai evident că şcoala este cea care trebuie să se plieze, să se adapteze nevoilor copilului. Educaţia centrată pe copil – iată unul dintre răspunsurile la întrebarea „Ce facem pentru copilul nostru?”. Pentru a centra conţinuturile învăţării pe copil, trebuie, în primul rând, să-i cunoştem particularităţile psihofiziologice, ceea ce înseamnă cunoaşterea temperamentului, nivelul de priceperi şi deprinderi, interesele, potenţialul intelectual, trăsăturile de personalitate etc. Respectarea diferenţelor individuale trebuie să ducă la tratarea diferenţiată a copiilor, la crearea unor situaţii de învăţare care să permită progresul copilului, pe diferite căi, prin realizarea aceloraşi obiective. Practic, trebuie create situaţii de învăţare care să determine o participare activă a copilului în procesul de învăţare prin interacţiuni directe.
Articol integral →Consilierea elevilor pentru adaptarea la ciclul gimnazial
O bună adaptare a elevilor de ciclul primar la cerinţele ciclului gimnazial reprezintă una din condiţiile obţinerii de rezultate la învăţătură pe măsura capacităţilor acestora. În momentul de faţă, putem afirma că trecerea de la clasa a IV-a la clasa a V-a se face în condiţii mai bune, având în vedere că încă din clasa pregătitoare elevul are, pe lângă învăţător, şi trei profesori: cel cu care studiază o limbă străină, cel de religie și cel de educație fizică. De asemenea, posibilităţile de informare ale copiilor sunt mult mai mari astăzi ca în trecut. Cu toate acestea, se constată încă o serie întreagă de factori care fac să devină dificilă adaptarea la cerinţele clasei a V-a.
Articol integral →Dezvoltarea personalității elevilor prin teatru
Este o realitate regretabilă că, în epoca pe care o traversăm, fuga de lectură și de cultură a elevilor a devenit un fenomen, ca și refugierea lor în activitățile superficiale, cronofage și de multe ori periculoase, cum sunt jocurile și aplicațiile online, rețelele de comunicare Facebook sau Instagram sau programele TV unde incultura și impostura sunt e promovate ca standarde de viață și de aspirații.
Deși a pornit ca un experiment împotriva „orelor plictisitoare de limba și literatura română” dar și ca alternativă la aceste ocupații superficiale, menționate ulterior, opționalul meu de teatru și interpretare dramatică a fost primit cu un entuziasm atât de mare din partea elevilor încât am înființat foarte repede și trupa de teatru aferentă pe care ei au botezat-o Față în față, și ne-am pus pe treabă…
Domenii de aplicabilitate ale teoriei grafurilor. Elemente pentru abordări interdisciplinare
Grafurile au multiple aplicaţii practice, fiind strâns legate de multe ramuri ale matematicii (cercetări operaţionale, teoria grupurilor, teoria numerelor), dar sunt folosite şi ca modele matematice în rezolvarea unor probleme tehnice, economice, etc. Astăzi, teoria grafurilor este folosită în domenii variate: fizică, chimie, biologie, sociologie, tehnologia comunicațiilor, rețelele de calculatoare, sisteme de transport, etc. Pentru problemele în care se impune o ierarhizare a informațiilor, astfel încât anumite elemente să fie subordonate altora, este utilă introducerea unei noi structuri de date, și anume arborele cu rădăcină.
Articol integral →Matematica și sportul
Matematica este implicată în activitățile noastre curente, însă având un nivel înalt de abstractizare în predare, elevii găsesc cu dificultate legătura dintre această disciplină și viața lor. Importanța matematicii în cadrul tuturor sporturilor, în special în cele de strategie precum şahul, GO sau jocurile de echipă a fost demonstrată de-a lungul timpului.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei