Toate articolele din categoria: Învățământ primar
Problemele nonstandard la ciclul primar
Matematica nu este numai o ştiinţă, o simplă ştiinţă. Teoriile despre matematică nu trebuie să se mărginească la construcţia ei logică, la validitatea sau semnificaţia acestei construcţii, privită în aspectul ei static, de operă finisată. Matematica este mai mult decât o ştiinţă; este un act de cultură, e un act profund uman, este, uneori, o pasiune. Se ocupă cu matematica nu numai marii matematicieni, ci şi cei mici, nenumăraţii matematicieni mici, care nu creează opere fundamentale, dar trăiesc, fie şi în cadrul strâmt al unei probleme elementare, un act de creaţie propriu-zisă. Un matematician, mare sau mic, desfăşoară o complexă muncă de cercetare, în decursul căreia parcurge nenumărate ocoluri, drumuri înfundate, eşecuri provizorii sau de durată, greşeli, reveniri. În atenţie se află rezultatele şi nu cum s-a ajuns la ele, capătul drumului şi nu drumul însuşi, cu toate peripeţiile lui.
Articol integral →Activitatea STEAM de tip outdoor – posibilități și modalități de organizare
Activitatea s-a desfășurat în școala noastră chiar de Ziua Pământului, făcând parte dintr-un proiect educaţional desfăşurat pe platforma eTwinning, „We wind the nature”. A fost una dintre sarcinile de proiect, referitoare la dezastrele naturale. Dezastrele sunt definite ca fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile.
Articol integral →ZICI2024 și 5 beneficii ale citirii cărților de benzi desenate în perioada achizițiilor fundamentale
Alături de socotit, citit-scrisul și exprimarea corectă constituie instrumente de bază ale activității intelectuale necesare pe tot parcursul vieții care au implicații în întreaga evoluție a școlarilor. Ele cuprind o serie de procese cognitive, precum: memoria, limbajul, atenția, gândirea și se realizează treptat, sistematic, cu multe exerciții din partea elevilor. Dacă în ciclul curricular de achiziții fundamentale elevii învață să citească, în ciclul curricular de dezvoltare elevii citesc pentru a învăța, citirea devenind principalul instrument de învățare și o tehnică a muncii cu cartea. Întreaga evoluție a elevilor, atât în școală cât și în viață, depinde de măsura în care cititul devine un mijloc de informație și de autoinstruire.
Articol integral →Zece jocuri cu lipici la clasa pregătitoare, utile în predarea integrată la CLR și MEM
La clasa pregătitoare, fără existenţa unui material didactic concret intuitiv, fără o recuzită variată de metode didactice care să faciliteaze înţelegerea, să focalizeze atenţia, să le stârnească curiozitatea, nu se poate. Activitatea de predare îmbracă de cele mai multe ori forma jocului deoarece prin joc copilul reușește să înțeleagă, să învețe, să se exprime mult mai ușor.
Cu generația actuală de elevi, dacă nu aproape zilnic, cu siguranță săptămânal, m-am preocupat să aduc activități interesante în activitatea de la clasă. Totodată respectarea particularităților de vârstă și individuale precum și a nevoilor elevilor clasei, raportarea celor învățate la realitatedar și abordarea integrată, specifică primilor ani și ciclul primar, au fost în prezent obiective importante în planificarea, organizarea și desfășurarea lecțiilor.
Modalități de valorificare a jocului didactic în dezvoltarea conduitei verbale a școlarului mic
În Dicţionarul de psihologie, Paul Popescu-Neveanu precizează că jocul este un mod de dobândire şi precizare a cunoştinţelor prin acţiune. Prin joc se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă şi nemijlocită a realităţii – percepţiile (mânuind diferite obiecte şi materiale, copilului i se dezvoltă percepţiile de mărime, formă, culoare, greutate, distanţă etc.) şi reprezentările, dar şi procesele psihice intelectuale, memoria, gândirea, imaginaţia. „Jocul este o activitate de gândire, arată Popescu-Neveanu, întrucât este orientat spre rezolvarea de probleme spre găsirea căilor în vederea depăşirii unor obstacole, acţiunea şi cuvântul constituind principalele mijloace ale jocului” (1978, p. 186). Sorin Cristea (1998, p. 157) defineşte jocul didactic „acţiune ce valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile adaptative de tip recreativ propriu activităţii umane”, iar A. Manolache (1979, p. 186) consideră jocul didactic „specie de joc care îmbină armonios elementul instructiv-educativ cu cel distractiv”.
Articol integral →Valențe ale aplicării pedagogiilor alternative în grădiniță: implicarea părinților în procesul de învățare
Sistemele alternative de învățământ au fost implementate cu scopul îmbunătățirii învățământului de stat, oferind alte variante de instruire și educare. De ce este necesară abordarea lor în grădinițele cu învățământ tradițional? Cum putem să aplicăm unul din principiile promovate de cel puțin două din pedagogiile alternative: implicarea părinților în procesul de învățare?
La aceste întrebări vom răspunde în articolul de față. În prima parte, plecând de la caracteristicile generale ale pedagogiilor alternative recunoscute în România, vom evidenția valențele aplicării acestora în grădinița de stat, dar și nevoile care survin în implementarea lor. Cea de-a doua parte va face referire la una din aplicațiile sistemelor Step by Step, respectiv planul Jena, anume implicarea părinților, prin exemplificarea de activități concrete desfășurate cu grupa Exploratorii, generația 2022.
Învățământul vocațional pedagogic – o adevărată șansă pentru elevi și profesori
Din anul 2000, de când am devenit profesor titular la Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, am avut șansa să fiu diriginta unor clase de la profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare. Urmărindu-i îndeaproape pe acești elevi, care în clasa a IX-a au ales un învățământ vocațional, pot spune că sunt cu adevărat speciali. Ajung în clasa a IX-a după ce, în prealabil, au susținut probe eliminatorii la diferite discipline: limba română (proba de interviu), muzică, desen și sport. Apoi, odată admiși la profilul pedagogic, pe baza mediei de la examenul de Evaluare națională, vor avea un traseu educațional complex, studiind atât materii din trunchiul comun, cât și multe discipline de specialitate, toate acestea contribuind la formarea unui absolvent de profil pedagogic, adică viitor cadru didactic.
Articol integral →Activitățile nonformale în clasa pregătitoare – modalități eficiente de valorificare a elementelor STEAM într-un mediu incluziv
Învățarea STEAM este o abordare educațională care folosește Știința, Tehnologia, Ingineria, Arta și Matematica drept puncte de acces pentru ghidarea gândirii critice a elevilor. Rezultatul acestui mix de știință și artă propune un mediu de învățare atractiv pentru participanții la acest tip de educație.
Abordarea STEAM sporește caracterul formativ al procesul instructiv-educativ și conduce spre implicarea activă și motivată a elevilor în învățare, stimulează colaborarea, comunicarea, acceptarea între elevi, dezvoltă sentimentul de empatie, creativitatea, imaginația, stimulează dezvoltarea cognitivă și emoțională a elevilor. Educația STEAM pune accent pe dezvoltarea abilităților specifice secolului XXI, încurajează perseverența, lucrul în echipă, profesorul acționând ca un mentor care ghidează copilul spre dezvoltare.
Formarea competențelor ecologice la elevii din ciclul primar prin intermediul proiectelor extrașcolare
Procesul didactic reprezintă suma activităților pe care un cadru didactic le desfășoară cu elevii în sensul producerii învățării. Învățarea este acțiunea realizată de elev, la început in mod dirijat, sub stricta supraveghere a profesorului, pentru ca mai apoi să devină parte din fiecare dintre noi. Învățarea școlară presupune dobândirea unor cunoștințe, dar, în același timp, presupune formarea de competențe necesare integrării cu succes în societate. Integrarea înseamnă desfășurarea unor activități în colaborare cu ceilalți, acceptarea opiniilor celor din jur, conlucrarea în vederea obținerii unor produse ale activității. Introducerea programului național „Săptămâna verde” în procesul educațional mi-a oferit prilejul să desfășor numeroase activități cu impact ecologic împreună cu elevii clasei pregătitoare, activități cu scop informativ și formativ, pe tema „Salvează planeta!”. Am planificat minuțios fiecare pas pentru a le oferi elevilor tot sprijinul necesar și pentru o motivație pe măsură.
Articol integral →Proiectul eTwinning „Money for children” – o oportunitate în predarea educației financiare
Orice an școlar vine cu noi provocări pentru profesorii care desfășoară proiecte pe platforma colaborativă eTwinning. După ce, în anii anteriori, începând cu 2018, am desfășurat cu elevii mai multe proiecte, cu tematici foarte diverse – de la STE(A)M, istorie și tradiții ale diferitelor țări partenere, la valori morale sau educație prin povești – în acest an școlar, 2022- 2023, m-am implicat, cu elevii mei de 8 ani, într-un proiect deosebit, mai ales prin tematica propusă – educația financiară a copiilor și tinerilor. Proiectul, denumit „Money for children”, a fost fondat de cadre didactice din Republica Moldova și România și a avut ca parteneri profesori din Turcia, Moldova, Ungaria și țara noastră. A fost un proiect ambițios, căci tema educației financiare nu prea s-a regăsit printre cele expuse până acum pe generosul portal pentru accesare de către eTwinneri, cel puțin nu pentru elevii mai mici ca vârstă, de ciclu primar.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei