Toate articolele din categoria: Metode didactice
Gamificarea – punct de sprijin în învățarea hibridă
Gamificarea reprezintă una dintre cele mai recente tendințe în educație, o metodă prin intermediul căreia elevii dobândesc cunoștințe și își dezvoltă abilități participând la un joc. Această metodă presupune utilizarea mecanismelor jocurilor și elementelor de proiectare a jocului în procesul de predare-învățare-evaluare. Sunt implicate caracteristici ale jocurilor – cum ar fi stabilirea de obiective, reguli, elemente de distracție, feedback și recompense – pentru a transmite și fixa informații din diferite domenii. Utilizarea metodelor și tehnicilor de gamificare a activităților didactice reprezintă un update necesar în formarea noului model de personalitate a elevilor, acestea fiind în acord cu învățarea de tip hibrid, specifică sistemului actual de învățământ. Din multitudinea de metodele și tehnicile de gamificare predate în cadrul cursului Erasmus+ „Discover the power of Game based Learning and Gamification in education (2022-1-RO01-KA122-SCH-000079170) – tehnici inovatoare pentru fiecare elev”, derulat la nivelul școlii noastre, vom exemplifica pe cele care se pliază învățării de tip blended learning: The story, Omar game, Activity Race, Battelship game și Escape Room.
Articol integral →O abordare interdisciplinară a operei Romeo și Julieta, de William Shakespeare
În societatea contemporană, tendința sistemului de învăţământ, orientat spre formarea și dezvoltarea competenţelor-cheie, este de a valorifica, tot mai mult, un nou model de predare-învățare a disciplinelor școlare, în care sunt consolidate cunoștințe din diverse arii curriculare, în vederea educării unei persoane inteligente, capabile să înțeleagă lumea înconjurătoare și să răspundă imperativelor acesteia, printr-o unitate a cunoașterii. Este foarte important ca profesorul să creeze contexte pentru învățare ca elevul să observe lumea, să pună întrebări, să o descopere, să se integreze armonios în societate, să învețe a lua decizii importante, a construi relații cu cei din jur. De aceea, activitățile propuse la clasă trebuie să-i antreneze pe elevi în condiții practice de analiză și interpretare, asigurându-le rolul de investigator, explorator și creator de noii soluții și idei.
Articol integral →Orientări metodologice moderne la educație fizică și sport
Perioada actuală, reforma și concepția învățământului cer ca metodele educaționale să se folosească mai activ, să se treacă de la lecția centrată pe activitatea profesorului la centrarea acesteia pe elev, de la predare-verificare la învățare-autoevaluare, unde elevul este nu numai obiectul, dar și subiectul instruirii.
După modul în care se raportează la imaginaţia şi creativitatea subiecţilor, tendinţele şi orientările metodologice se împart în două mari categorii: (a) tendinţe şi orientări metodologice de tip euristic (proveniență din termenul grecesc „heurisken” = a afla, a descoperi), care solicită foarte mult manifestarea imaginaţiei şi creativităţii subiecţilor. (b) Tendinţe şi orientări metodologice de tip noneuristic, care solicită puţin sau chiar nu solicită deloc imaginația şi creativitatea subiecților.
Oportunități de aplicare la clasă a metodei „firma de exercițiu”
Înainte de a decide să îmi încep cariera de dascăl, mi-am desfășurat activitatea în domeniul economic, ceea ce a contribuit în mod semnificativ la modul meu de a aborda lecțiile din cadrul modulelor de specialitate. Astfel utilizez diverse metode de predare-învățare, tocmai pentru a provoca elevii să se implice în cadrul orelor cu dăruire şi entuziasm. În acest sens, firma de exercițiu reprezintă o oportunitate care trebuie valorificată, deoarece prin utilizarea acestei metode se poate pune în practică ceea ce elevii au învățat, dobândind astfel competente reale, pentru a se putea integra pe piața muncii sau chiar pentru a deveni viitori antreprenori.
Articol integral →Multilingvismul – element cheie al proiectelor educative
Se discută foarte mult astăzi pe marginea noilor metode și tehnici folosite în educație. Cu toate acestea, nu mă voi opri asupra tehnicilor folosite într-un proiect, ci asupra elementelor esențiale pentru colaborarea în sine (tema proiectului fiind nerelevantă în acest caz). Orice proiect de colaborare implică stabilirea unor relații: „relații” în sensul de „relaționare interumană”, de stabilire de relații între persoane; „relații” în sensul de „raportare la real”, de comunicare a unui conținut cu ajutorul limbii. Orice tip de cooperare sau de colaborare implică existența unor relații interumane. Proiectele de colaborare al căror scop este stimularea cunoașterii dau naștere unor relații de natură interculturală, realizând conexiuni între persoane, indiferent că este vorba de cadre didactice sau de elevi.
Articol integral →Rolul turismului școlar în activitățile didactice de la geografie
Turismul şcolar are un important rol instructiv-educativ şi recreativ în acelaşi timp. Valoarea instructive-educativă a excursiilor contribuie la dezvoltarea simţului de observaţie a elevilor, a interesului pentru geografie ca obiect de studiu, a capacităţii de înţelegere a realităţii înconjurătoare şi lărgesc orizontul geografic. Activităţile turistice, indiferent de tipul acestora, întregesc efectul instructiv-educativ al activităţilor didactice, constituie o formă deosebit de utilă de realizare a legăturii între teorie şi practică. Ele stimulează dorinţa de cunoaştere şi curiozitatea de a înţelege temeinic fenomenele din natura înconjurătoare, ajută la formarea unor sentimente de dragoste faţă de natură. Prin conţinutul lor, excursiile şcolare oferă numeroase prilejuri de a forma la elevi înalte trăsături morale: dragoste faţă de muncă, spiritul de întrajutorare, respectul faţă de ceilalţi colegi şi dragoste faţă de mediu. Cunoaşterea pe cale nemijlocită de către elevi a naturii face ca excursia şcolară să poată fi considerată parte integrantă a procesului de învăţare, o adevărată metodă de învăţământ.
Articol integral →Rolul basmului în formarea trăsăturilor de caracter la preșcolari și școlarii mici
Poveștile au apărut în același timp cu popoarele și s-au dezvoltat odată cu ele, dând sens și culoare vieții și transmițând din generație în generație norme și valori morale. Încă din cele mai vechi timpuri, seara, înainte de culcare, copiii își primeau porția de fantastic autohton, atunci când părinții sau bunicii le spuneau povești la gura sobei. Unele inventate pe loc, altele auzite din bătrâni. Istorisiri cu tâlc, menite să educe tinerele generații prin exemple mai mult sau mai puțin reale, făurite parcă să atragă ascultătorul, să îl transpună într-o altfel de lume, să îl facă să gândească, să își aleagă modele de urmat, să cultive empatie. Basmul oferă oportunități pedagogice aproape nelimitate, putând fi un suport valoros pentru scopuri educaționale și activități variate.
Articol integral →Mnemonice vs. fițuici
Elevul contemporan trebuie să facă față unor provocări diverse, supraabundența informațiilor, multitaskingul, lipsa de motivație a învățării, convingerea inutilității memorării unor concepte anacronice, toate conducând către plictiseală, iritare, dezinteres, ce afectează individul dar și colectivitatea, procesul învățării, randamentul, implicând nu rareori eșecul. Există cercetări în domeniul îmbunătățirii și consolidării memoriei, însă cele mai importante sunt tehnicile mnemonice prin care învață cu ușurință date ce trebuie memorate pe de rost. Acestea nu trebuie nicidecum generalizate, ci numai în contextul memorării unor termeni complecși, a căror reținere este esențială și sigură prin apelarea la un mod atractiv, precum în scopul memorării unor date istorice, a unor concepte din terminologie specifică unei discipline, nume de personaje etc.
Articol integral →Dezvoltarea creativității prin tehnica SCAMPER
Creativitatea se manifestă ca o dispoziție a personalității, ca un produs dar și ca un proces în același timp. Încă din perioada Renașterii, concepția potrivit căreia creativitatea este o aptitudine înnăscută a fost combătută. Se promovează ideea că individul este părtaș în devenirea sa și responsabil în acest fel de actele care stau la baza dezvoltării potențialului său creativ.
În ceea ce privește dezvoltarea creativității în rândul elevilor, neîncetat apar metode inovatoare, astfel încât capacitatea de a crea lucruri noi prin refuzul previzibilului, convenționalului, să devină o rutină.
În cele ce urmează este ilustrată tehnica SCAMPER utilizată adaptat la nivelul ciclului primar. După cum se observă, denumirea este dată de acronimul: schimbă, combină, adaptează, modifică/ mărește/ micșorează, pune în alt context, elimină, răstoarnă.
Măsurări și unități de măsură la matematica de gimnaziu – observații metodologice bazate pe experiență
Programa școlară de matematică pentru clasa a V-a are un capitol intitulat „Elemente de geometrie și unități de măsură”. Unitățile de măsură reprezintă o unitate de învățare la finalul acestui capitol. Când căutăm informații despre predarea lecțiilor cu unități de măsură, de cele mai multe ori ne întâlnim cu următoarele întrebări: (1) Ce măsurăm? (2) În ce măsurăm? Ce unitate de măsură folosim? (3) Cu ce măsurăm? Ce instrumente folosim? (4) Cum efectuăm transformările între unități (între multiplii și submultiplii unei unități de măsură)?
Aceste întrebări într-adevăr sunt foarte importante, dar noțiunea de măsurare înseamnă mai mult decât atât.
Ministerul Educaţiei