Toate articolele din categoria: Metode didactice
Învățarea activă și atractivă în cadrul disciplinelor opționale de chimie
Chimia este o ştiinţă subtilă care nu-şi lasă întotdeauna secretele la vedere, iar descoperirea acestora se poate realiza prin efortul propriu al elevului, fiind astfel atras prin activități interactive să înţeleagă importanța și aplicarea chimiei în viața omului, să cunoască și să explice fenomene din natură într-un mod mai plăcut, contribuind astfel la dezvoltarea interesului pentru chimie cât și la dezvoltarea unor competențe și abilitați practice necesare la fiecare pas în viața cotidiană.
Indiferent de tipul de opțional ales, opțional ca nouă disciplină sau opțional integrat, conținuturile trebuie să ofere informaţii asupra unor fenomene vitale din natură, asupra frumuseţii şi utilităţii lor, dar și informații legate de sănătatea organismului uman, contribuind astfel la formarea unui comportament responsabil faţă de sănătate, la dezvoltarea intelectuală a elevilor, la stimularea curiozității și a motivației pentru protecția naturii, dar și la formarea unor competențe ecologice în cadrul unor activități de ocrotire a mediului înconjurător.
Metoda „Cetățeanul” în învățământul primar: Promovarea implicării civice și a înțelegerii politicii publice
În contextul educației contemporane, se acordă o atenție tot mai mare dezvoltării abilităților de gândire critică, a implicării civice și a înțelegerii proceselor politice. Metoda „Cetățeanul” reprezintă o abordare educațională inovatoare, care își propune să încurajeze aceste aspecte încă din ciclul primar.
Articol integral →Metode interactive utilizate la orele de biologie
Utilizarea unor metode interactive accelerează însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderilor, a capacităților, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Totodată, consider că metodele interactive duc la formarea capacităților de autoinstruire ce permit achiziționarea și prelucrarea independentă a informațiilor. Rolul profesorului este de a scoate elevii din pasivitate prin metodele și tehnicile atent alese în procesul de predare-învățare. Demersul didactic trebuie astfel conceput să imprime lecției un autentic caracter activ-participativ, iar metodele folosite să fie antrenante, astfel încât să insufle elevilor dorința de a afla mai mult, să-i sensibilizeze, să îi incite la căutări, să le stârnească interesul pentru cercetare, dar și pentru a le forma și dezvolta abilități și conduite pentru un stil de viață sănătos, educație pentru sănătate, ecologie.
Articol integral →Reflecție și învățare: Rolul jurnalului reflexiv în evaluarea excursiilor școlare
În cadrul procesului educațional, excursiile școlare joacă un rol vital, oferind elevilor posibilitatea de a învăța prin experiență directă și de a conecta cunoștințele teoretice cu realitatea din teren. Aceste activități nu doar că îmbogățesc curriculumul școlar, dar și contribuie la dezvoltarea abilităților sociale și la consolidarea cunoștințelor dobândite în clasă. În contextul actual, evaluarea impactului educațional al excursiilor școlare devine esențială pentru a asigura că obiectivele educative sunt atinse în mod eficient. Un instrument inovativ și eficient în acest sens este jurnalul reflexiv.
Articol integral →Filmul motivațional – metodă complexă pentru Învățarea cu sens. Proiectul eTwinning M.A.G.I.C. (Mood Awarness through Great Inspiring Choices)
Există câteva întrebări existențiale care ne provoacă pe toți, elevi și profesori deopotrivă, copii și adulți, să răspundem. Și poate că mai interesant decât răspunsul în sine, este procesul de descoperire. Una dintre aceste întrebări este: „Cine sunt eu?” și e legată indisolubil de identitatea fiecăruia dintre noi. Consider că ne putem exprima identitatea morală și culturală și printr-un film motivațional, inclus într-un demers didactic. Știind că „motivația= totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri”[1], atunci, fără doar și poate, un profesor creativ și interesat să-și provoace elevii, spre a-i conduce spre Învățare, poate apela la filme motivaționale.
Articol integral →Sursa istorică – un punct de plecare în stimularea lecturii
Este o realitatea a zilelor noastre faptul că tot mai puțini tineri astăzi au bucuria de a lectura. Odată cu evoluția științifică și tehnologică interesul elevilor pentru lectură a scăzut în mod considerabil. Sesizând că elevii sunt tot mai puțin interesați de cititul cărților am decis sa realizez în cadrul activităților de predare-învățare-evaluare cât mai multe sarcinii de lucru pe baza surselor istorice, căci în acest fel elevii lecturează ,intră în contact direct cu informația istorică și doresc să afle informații cât mai multe.
Articol integral →Activitatea STEAM de tip outdoor – posibilități și modalități de organizare
Activitatea s-a desfășurat în școala noastră chiar de Ziua Pământului, făcând parte dintr-un proiect educaţional desfăşurat pe platforma eTwinning, „We wind the nature”. A fost una dintre sarcinile de proiect, referitoare la dezastrele naturale. Dezastrele sunt definite ca fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile.
Articol integral →Folosirea video-urilor interactive în predarea și învățarea limbii engleze
Reașezarea educației pe niște direcții noi de dezvoltare a fost cu siguranță accelerată în perioada pandemiei. Dincolo de numărul mare de cursuri, platforme și instrumente web care au devenit parte din activitatea de formare continuă, dascălul trebuie să fie permanent capabil să selecteze din multitudinea de opțiuni pe cele care i se potrivesc personal, dar care sunt relevante și pentru elevii săi. Receptivitatea școlarilor pentru lecțiile care includ resurse digitale se reflectă în motivația imediată pentru învățare și într-o implicare sporită în activitățile propuse de profesor la clasă.
Articol integral →Literația și funcția ei de cunoaștere
Sonoritatea specială a termenului, sugerând legături subtile între literă și sens, între actul de a gândi și neuroplasticitatea cerebrală, a glisat din engleză și în limba română, termenul românesc având pentru noi mai multă grație, dar și o zonă de „mister”, prin aceasta amintind de structura metaforelor revelatoare blagiene, întrucât sensurile acestuia se desfoliază și se înfoliază încă necurmat, ca orice concept prolific și benefic, aflat la vârsta ivirii lui într-o arie culturală sau într-un domeniu de cercetare. Când acest meteorit lingvistic și-a făcut apariția în limba și cultura română, a fost imediat asociat, facil și prea rapid, cu termenul de analfabetism funcțional și a fost anexat domeniului educațional, în special disciplinelor umaniste. Asocierea avea o nuanță terapeutică, nu era greșită, dar nu era exactă până la capăt. Un antonim incomplet, s-ar putea spune, dacă nu ar subzista încă, în câmpul semantic al termenului de LITERAȚIE, acea subtilă putere de seducție, precum și o bogăție de sensuri cărora ai vrea să le dai cumva de capăt.
Articol integral →Clubul de lectură, reper în construirea bibliotecii interioare a elevului
Să fii astăzi profesor de limba și literatura română la un liceu tehnologic poate reprezenta o adevărată provocare, deoarece te confrunți cu o realitate care adeseori te descumpănește: elevii nu mai citesc, nu valorizează lectura, într-un cuvânt, nu se mai simt motivați pentru acest efort intelectual. Cu părere de rău, am realizat că sunt din ce în ce mai solid argumentate afirmațiile de tipul „tinerii de azi nu mai citesc nimic”, din moment ce mulți dintre adolescenți alocă cea mai mare parte a timpului lor liber rețelelor sociale, jocurilor pe calculator, telefonului. Fără a afirma că aceste preocupări sunt inutile, considerăm că pot deveni dăunătoare atunci când ele se substituie total actului şi plăcerii de a citi. De regulă, o mare parte dintre elevii care mai citesc fac acest lucru pentru nota din catalog. Astfel, de multe ori, lectura se transformă în asimilarea de cunoştinţe noi, fără ca cititorii să fie cu adevărat afectaţi de ceea ce au citit. Prin urmare, este absolut necesar să-i învăţăm pe elevi cum să citească de plăcere, cum să relaţioneze cu textul şi cum să acţioneze ca răspuns la ceea ce au citit, astfel încât experienţa întâlnirii cu literatura să devină, pur şi simplu, un eveniment privilegiat.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei