Gestionarea stresului și evitarea epuizării (burnout)
S-a demonstrat că, pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile – de exemplu, la examene, lucrări, teze te poți concentra mai bine în condiţii de stres. Corpul urman răspunde eliberând hormoni şi accelerând ritmul cardiac şi respirator, iar creierul cere mai mult oxigen şi se concentrează asupra problemei pentru a coordona restul corpului să răspundă cât mai repede şi cât mai bine.
Pe termen lung, însă, poate cauza dezechilibre majore în organism, tensiunea ducând la extenuare (burnout): epuizare emoțională, fizică, mentală.
Sunt profesor și am fost diagnosticat cu Sindromul Burnout. Ce este Burnout și cum poate fi prevenit?
Activitatea profesorilor la catedră poate fi foarte stresantă, ducând uneori la epuizare psihică cu consecinţe grave asupra stării lor de bine, dar și a celor cu care interacționeză. În acest articol, am dorit să trag un semnal de alarmă asupra unui comportament care este etichetat cu superficialitate drept rea voință sau indolență și sa fac câteva recomandări practice pe care profesorii și conducerea le pot lua în calcul în cazul cadrelor didactice care manifestă epuizare psihice. Prevenirea este importantă deoarece starea de bine a profesorilor este un factor esențial pentru calitatea procesului de învățământ.
Articol integral →Studiul literaturii din perspectiva modelului dezvoltării personale
Cele patru modele mari de studiu al literaturii oferă perspective diferite asupra felului în care literatura poate fi abordată în şcoală, dezvoltându-se, în timp, şi practici didactice specifice: modelul cultural sau istoric, modelul lingvistic, modelul social, modelul dezvoltării personale.
Articolul propune câteva activităţi didactice – Ecranizarea operei literare, Situația de opțiune morală, Ideea migratoare – ce urmăresc modelul dezvoltării personale, orientate către formarea și dezvoltarea personalităţii elevilor.
Educația ecologică în școală – o necesitate
Atitudinea faţă de natură este în primul rând o chestiune de educaţie, de cultură. Omul se naşte şi trăieşte într-un mediu natural, dependent de celelalte elemente ale biosferei cu care poate şi trebuie să stabilească relaţii de armonie şi respect faţă de particularităţile specifice regnului sau speciilor din care provin. Ca membru al naturii, omul trebuie să cunoască legile ei şi să se supună lor pentru a evita un conflict din care, cu siguranţă, ar ieşi învins.
Prin activităţi şcolare şi extraşcolare elevul conştientizează faptul că mediul înconjurător constituie un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integrare şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană.
Aspecte ale valorificării inteligențelor multiple în poemul Luceafărul
Fiecare om are un fond unic al personalității și, desigur, un anumit tip de inteligență predominant. Menirea de a descoperi identitățile distincte ale elevilor și substraturile ființei în formare îi revine dascălului, care își reconvertește misiunea, coborând de pe înaltul piedestal al catedrei în mijlocul elevilor săi, încercând să reconstruiască dialogul platonician. Howard Gardner afirma: “Îmi doresc pentru copiii mei ca aceștia să înțeleagă lumea, nu numai prin faptul că ea este fascinantă și mintea omului este curioasă. Vreau ca ei să înțeleagă lumea altfel încât să o poată face mai bună.”
Activitățile cu elevii care valorifică teoria celor opt tipuri de inteligență dau substanță ideii că școala are menirea principală să organizeze optim procesul de predare-învățare-evaluare, în așa fel încât să-l determine pe elev să-și descopere propriile resurse cognitive care să aprindă și să mențină vie flacăra cunoașterii.
Matematica şi viaţa
Se spune că „matematica este muzica raţiunii”. Aşa să fie oare? Să fie o linie melodică ce curge în surdină?
Să fie muzica ce îi invită la dans pe micii elevi? Matematica se poate transforma într-o frumoasă călătorie, una presărată cu multe provocări, descoperiri. Calitatea actului didactic ţine foarte mult de modul în care dirijorul de la catedră susţine concertul.
Prezentul articol îşi propune să scoată în evidenţă anumite aspecte importante pentru cadrul didactic din învăţământul primar. Acestea se referă la modalităţile în care dascălii pot crea conexiuni între conţinuturile programei şcolare de matematică şi viaţă.
Artele vizuale – baza gândirii imaginative şi creative
Demersul nostru educaţional va putea fi considerat un succes atâta timp cât competenţele noastre de dascăli nu vor fi cantonate în nişte reguli stricte, ci vom putea dărui propria noastră capacitate ludică forţei şi imaginaţiei creatoare a copiilor cu care lucrăm zi de zi.
Să fim de partea copiilor, să le îngăduim jocul cât mai mult timp cu putinţă, să le înţelegem şi să le acceptăm „mâzgâlelile”de acum, căci cine ştie ce aventură şi ce exaltare vor putea crea ei mai târziu, în numele frumuseţii şi a adevărului nealterat.
Inițierea unui program de educație ecologică
Educaţia ecologică se confruntă cu provocări şi cu mari ocazii. Printre provocări se numără dorinţa „politică” de a sprijini aplicarea educaţiei ecologice, competiţia pentru resurse, atât financiare cât şi umane, şi reacţiile de deznădejde sau capitulare în faţa degradării mediului.
Oportunități există în toate părţile. Pretutindeni, cei care se implică în educaţie propun restructurarea scopurilor, principiilor şi formelor în care se face educaţie. Aceasta este o ocazie ca educaţia ecologică să fie folosită ca model, să constituie piesa centrală a educaţiei elevilor.
Perspectiva acțională și comunicativ-acțională în predarea limbii franceze
Articolul realizează o scurtă prezentare a evoluției metodelor de predare a limbilor străine, cu accent pus pe perspectiva comunicativă și pe cea acțională. Sunt enumerați descriptorii din Cadrul european comun de referință pentru limbi, apoi este prezentată perspectiva comunicativ-acțională ca metodă de învățare prin acțiune.
Articol integral →Strategii didactice moderne în predarea limbii și literaturii române: metoda deliberării
Consider că o modalitate eficientă de predare-învăţare-evaluare este utilizarea la clasă, într-o mai mare măsură, a metodelor moderne de predare, fără a omite importanţa şi avantajele folosirii metodelor tradiţionale. Ele generează motivaţia intrinsecă, diminuează presiunea exercitată de personalitatea profesorului şi îi determină chiar şi pe elevii cei mai reticenţi să participe la construirea propriei cunoaşteri de sine. În plus, prin deprinderile pe care le dobândesc, elevii se familiarizează cu învăţarea autodirijată, îşi formează personalitatea, manifestă o conduită civică corectă şi îşi schimbă optica asupra învăţării. Totodată, utilizarea lor asigură deschideri interdisciplinare.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei