Cât de eficient citesc elevii?
Lectura constituie o activitate fundamentală pentru întreţinerea condiţiei intelectuale, îmbogăţirea cunoştinţelor şi a limbajului, pentru cunoaşterea indirectă a realității și a diferitelor universuri. În acest articol, ne-am propus să prezentăm rezultatele unei cercetări derulate în perioada septembrie-octombrie 2011 la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, având ca tematică eficiența cu care citesc elevii din clasa a IX-a.
Articol integral →Tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, departe de a fi plictisitoare
Adeseori, suntem tentaţi să găsim vinovată tânăra generaţie pentru necunoaşterea valorilor, a tradiţiilor şi obiceiurilor bunilor noştri, omiţând totuşi să identificăm principalele cauze care determină o atare lipsă de interes şi, mai cu seamă, să ne străduim noi înşine să le insuflăm dragostea pentru ele. Suntem convinși că, în anumite condiții, putem să facem mintea şi sufletul elevilor să vibreze în faţa a ceea ce este cu adevărat valoros și să le trezim interesul chiar şi pentru disciplinele sau temele considerate, în mod curent, plictisitoare.
Articol integral →Abordarea interculturală – principiu de bază al incluziunii sociale a diferitelor etnii
Incluziunea socială se referă la asigurarea accesului persoanelor defavorizate la educaţie, locuri de muncă, integrarea lor în societate. Şcoala trebuie să aplice diverse programe educaţionale pentru a sprijini politicile comunităţii locale şi ale statului legate de incluziunea socială.
În şcoala noastră – Şcoala cu clasele I-VIII nr. 81 sector 3, Bucureşti – există preocupări permanente ale cadrelor didactice pentru incluziunea socială şi etnică a elevilor. În acest an şcolar li s-a alăturat o iniţiativă venită chiar din partea copiilor: organizarea unui „Carnaval al etniilor”, în care elevi români şi aparţinând altor etnii care studiază împreună în şcoala noastră să prezinte colegilor costume populare specifice, obiceiuri şi bucate tradiţionale. Am putut demonstra astfel la nivelul comunităţii locale că abordarea interculturală poate constitui un principiu de bază al incluziunii sociale.
Voluntariatul – acţiune educativă
Se apropia ziua de 19 mai. În media se promova activitatea “Noaptea Muzeelor 2012”, iar în şcoală se vorbea intens despre această activitate. Cu câteva zile în urma se desfășurase o acţiune importantă de voluntariat, şi anume “Let`s Do It, Romania!”, deasemenea intens promovată. Acest lucru m-a determinat să dezbat la clasă, cu elevii mei, tema “voluntariatul”.
Articol integral →Educația în aer liber
Educația în aer liber (Outdoor Education) este o formă organizată de educație care se desfăşoară şi pregăteşte pentru viaţa în aer liber. Aceasta se bazează pe filozofia, teoria şi practica educaţiei experienţiale şi a educaţiei ecologice, dezvoltând la elevi înţelegerea şi aprecierea de sine, a celor din jur şi a lumii naturale. Articolul prezintă obiectivele, desfășurarea și rezultatele cursului de formare „Predarea diferitelor discipline școlare în natură”, desfășurat în Cehia în septembrie 2011.
Articol integral →Three Shapes – proiect de colaborare internațională
”Three shapes” este titlul proiectului eTwinning la care am participat împreună cu copiii grupei „Ștrengarii” de la Grădinița nr. 21 „Șotron” Botoşani. La acest proiect au participat un număr de nouă şcoli şi gradiniţe din șase ţări europene: Slovacia, Polonia, România, Norvegia, Bulgaria, Turcia. Articolul prezinta participarea noastra la proiectul Three Shapes, pe platforma eTwinning.
Articol integral →Învățarea integrată a unui conținut. Exemple pentru biologie-engleză
Unul din obiectivele majore ale învăţământului românesc este de a depăşi graniţele unei discipline şi a o reorganiza, apelând la principii şi metode general valabile pentru cunoaştere şi învăţare în general. Învățământul îşi reconsideră continuu structura, în sensul deschiderii şi acceptării noului spre interdisciplinaritate, pluridisciplinaritate sau transdisciplinaritate. Interdisciplinaritatea presupune relaţionarea obiectelor de studiu prin transferul conținutului și metodelor dintr-o disciplinã într-alta, cu scopul de a pregăti elevii pentru viaţă; universul în care urmează a se integra nu este un ansamblu de unităţi de cunoaştere paralele. Prin intermediul metodei CLIL, elevilor li se oferă o metodă mai firească şi plină de sens pentru dezvoltarea abilităţilor legate de o limbă străină care se bazează pe alte forme de învăţare.
Participând la un curs de formare în Marea Britanie, m-am hotărât să încerc să caut şi să comunic în termeni de specialitate, în limba engleză, cu profesori din țări ale UE. Vreau să depăşesc graniţele disciplinei mele şi ale elevilor mei pentru a-i iniţia în cunoaşterea biologiei şi în limba engleză.
Violența juvenilă, o problemă mereu actuală
Tema violenţei în rândul tinerilor o regăsesc tot mai des în mass media, dar şi în calendarul activităţilor din mediul şcolar, însă abia în momentul în care am început să scriu despre aspectele acestui fenomen mi-am dat seama cât de amplu şi de complex este. Găsirea de soluţii şi, mai ales, de soluţii pozitive pentru diminuarea sau chiar eradicarea fenomenului de violenţă este, cred, scopul fiecărui dascal, iar pentru aceasta trebuie să fim solidari, cooperanţi, toleranţi şi mai ales consecvenţi.
Doar educând copiii în mod activ se poate conştientiza și preveni impactul negativ al violenţei. Intervenţiile timpurii şi decisive sunt necesare pentru redirecţionarea puterii sociale deţinute de copii înspre scopuri mult mai constructive.
Jurnal de „Școală Altfel” la Grup Școlar „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca
„Stări de spirit, asta trebuie dat altora, nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături […] o carte pe care o scoţi din bibliotecă, un preludiu de Bach pe care îl pui seara, în linişte sau un exemplu de seninătate intelectuală, sunt mai educative decât o lecţie. Oamenii aceia tineri văd că vrei să încorporezi o idee şi încep să încorporeze şi ei una. Cred că şcoala asta trebuie făcută.” – Constantin Noica, în „Jurnal filozofic”.
„Şcoala altfel”, ca un semn al schimbării în contextul noii reforme a învăţământului, întregeşte concepul educaţiei româneşti, dându-i sens şi durabilitate. Jurnal de „Şcoală altfel”, desfășurat pe parcursul a cinci zile la Grup Școlar „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, s-a dorit a fi un exemplu de bune practici educaţionale…
O altfel de educație
Lipsa de reacție a elevilor noștri este deja o realitate. Cei mai mulți dintre profesori caută de ceva timp soluții viabile de ameliorare a situației actuale. Eu m-am gândit și am aplicat în ultimii ani diverse strategii, dar mi-am dat seama că este important să ai răbdare și să cunoști foarte bine nevoile elevilor tăi. Nu se poate aplica aceeași strategie tuturor elevilor, iar bunele practici pe care le admiram la alți colegi nu dădeau roade și la mine. Mi-am planificat acțiunile urmând pași mici și perseverând atunci când totul părea în zadar.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei