Cercetare pedagogică asupra utilizării unor metode moderne în predarea, învățarea și evaluarea tipurilor de propoziții și a părților de propoziție la clasa a V-a
În procesul de învăţământ, în condiţiile unei proiectări şi a unei predări integrate, rezultatele și progresul la învățătură al elevilor depind de metodele și strategiile utilizate de către profesor. Cercetările efectuate au evidențiat faptul că utilizarea unor metode diverse, adaptate colectivului de elevi, conduce la obținerea de performanțe în pregătirea elevilor, în procesul de predare-învățare-evaluare. Strategiile creative, metodele moderne și învățarea activă sunt instrumente importante pe care profesorul le poate folosi în procesul instructiv-educativ, fiind eficiente în acumularea de noi cunoștințe. Metodele moderne atrag elevii, îi motivează și îi stimulează să participe în mod activ în procesul didactic, astfel încât predarea-învățarea-evaluarea devine o activitate plăcută și captivantă.
Articol integral →Educația interculturală – exemple de bune practici
Intenția acestei lucrări este de a prezenta argumente în favoarea ideii că educația interculturală constituie un bun exemplu în sensul conviețuirii pașnice dintre grupurile etnice şi culturale care trăiesc pe un anumit teritoriu, pentru depășirea barierelor culturale care pot separa oamenii şi comunitățile. Toţi suntem diferiţi, dar în acelasi timp egali. Semnul de egalitate se transpune în respectul faţă de cel de lângă noi şi în posibilitatea de comunicare pe care trebuie s-o valorificăm. Nu toţi suntem români şi nu toţi vorbim limba română. Diversitatea este mirodenia care ne încântă viaţa în relaţiile pe care le stabilim cu ceilalţi. A fi altfel și a vorbi altă limbă nu fac din noi decât un rezervor inepuizabil de experienţe noi şi diferite. A învăţa de la alţii care sunt altfel decât tine nu înseamnă decât să înveţi ca om, ca român, ca maghiar, ca rrom sau sas. Nu poţi vorbi de o cultură diferită decât cunoscând-o, iar cel mai bun mod de a o face este să cunoşti oamenii din această cultură, să împărtășești gândurile lor, trăirile, conflictele care ar putea să apară.
Articol integral →Importanța educației estetice
Educația estetică este o activitate socială conștientă care îl pregătește pe om pentru receptarea și creația artistică. „Ea este o componentă permanentă a educației, a formării omului pentru viață: nu numai prin ceea ce dobândește prin naștere, dar și prin ceea ce a cucerit fapta lui”, afirma Goethe. Deoarece omul este impresionat mai ales de ceea ce este frumos, noțiunea „estetic” a fost înțeleasă mult timp ca sinonimă cu noțiunea de „frumos”, iar educația estetică a fost definită ca educație prin frumos și prin foarte frumos. Obiectivul universal al esteticii este frumosul. Frumosul, alături de adevăr și bine, este una din valorile esențiale care trebuie cultivată în conștiința oamenilor.
Articol integral →Incluziune prin teatru: Transformarea vieții copiilor cu cerințe speciale prin participarea în piese de teatru în limba engleză
Cercetările din domeniul pedagogiei speciale și al artelor performative evidențiază în mod clar importanța teatrului în dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă a copiilor cu cerințe speciale. Prin participarea în piese de teatru, acești copii au oportunitatea unică de a explora și exprima emoțiile, de a învăța să interacționeze cu ceilalți și de a-și dezvolta abilitățile cognitive și de înțelegere a contextului social.
În calitate de profesor de limba engleză și coordonator al clubului de teatru al liceului, am avut privilegiul de a descoperi talentul unui copil special. În timpul unei ore de limba engleză, am observat pasiunea și potențialul său precum și ușurința exprimării in limba engleză și am decis să-l susțin și să-l încurajez să participe într-o piesă de teatru jucată în această limbă. Aceasta a fost oportunitatea care i-a permis să-și demonstreze abilitățile și să-și consolideze încrederea în sine.
Spontaneitatea în predarea matematicii
Deși matematica este o disciplină care necesită o anumită structură și logică, adăugarea elementului spontaneității poate aduce varietate și entuziasm în procesul de învățare. Prin abordarea spontană, profesorii pot stârni interesul și curiozitatea elevilor. Atunci când aduc în clasă exerciții neașteptate, probleme provocatoare sau exemple practice din viața reală, elevii sunt implicați activ în învățare și își pot dezvolta gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor. Spontaneitatea permite profesorilor să se adapteze nevoilor și ritmului de învățare al elevilor. Ei pot răspunde la întrebările și dificultățile ridicate în timpul lecției, să facă conexiuni cu cunoștințele anterioare ale elevilor și să ajusteze planurile de lecție în funcție de reacțiile și feedback-ul elevilor.
Articol integral →Rolul învăţământului matematic în educarea personalităţii creatoare a elevilor din ciclul primar
Esenţa modernizării învățământului constă în depistarea conținutului, a căilor şi mijloacelor care să-i asigure sporirea eficienței formative. Se poate afirma că niciuna din disciplinele şcolare nu se bucură mai mult decât matematica de cercetări teoretice optime de organizare raţională a conţinutului, precum şi descoperirea mijloacelor şi metodologiei care să-i asigure meximul de eficienţă formativă. Matematica apare ca una din principalele chei ale înţelegerii lumii. Ea dispune de bogate valenţe formative: cultivă curiozitate ştiinţifică, preocuparea pentru descifrarea necunoscutului, antrenează intelectul – gândirea – pe primul plan, dar nu orice fel de gândire, ci o gândire creatoare. Dacă în învăţământul tradiţional se punea accent pe predarea de informaţii, în învăţământul contemporan se militează pe mutarea accentului asupra funcţiei formative.
Articol integral →Socializarea și dezvoltarea socio-emoțională la vârsta preșcolară
A vorbi despre socializare este echivalent cu a vorbi despre comunicare. De fapt, educația presupune existența a două procese: inculturația – se referă la contactul cu valorile unei culturi – şi socializarea – presupune învățarea şi însușirea de comportamente. Educația este un proces de socializare şi presupune şi dezvoltarea socio-emoţională. Charles Darwin afirma că „omul este fiinţă socială, sociabilitatea constituind o condiţie pentru progresul social şi o sursă de forță pozitivă morală. Omul nu trăieşte singur, el trăiește cu semenii săi, prin ei şi pentru ei. Locul pe care îl ocupă fiecare în grupul sau grupele respective din care face parte tipul de relații socio-afective, statutul social, expansivitatea indică gradul de sociabilitate al unui individ”.
Articol integral →Abordarea pozitivă a comportamentului copilului. Planul B
Modelul Soluții Colaborative şi Proactive, propus de Greene (2015), este un model educaţional aplicat cu preponderenţă în cadrul instituţiilor de învătământ unde comportamentele de tip problematic tind să fie tot mai numeroase şi afectează cel mai adesea desfăşurarea în condiţii optime a demersului didactic, dar se doreşte şi o soluţie prin implicarea tuturor partenerilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice, specialişti). Modelul pleacă de la ideea că apar comportamente neadecvate din cauza faptului că acești copii nu au dezvoltate anumite aptitudini care să-i determine să se adapteze la cerințe, cu alte cuvinte, ei se comportă bine dacă pot sau știu cum ar trebui să se comporte bine. Aceste „abilități nedezvoltate” devin problematice în anumite situații sau în condiții specifice care generează probleme nerezolvate. Astfel, autorul propune un instrument privind Evaluarea aptitudinilor nedezvoltate şi a problemelor nerezolvate, un ghid cu dificultățile pe care le pot avea copiii în diferite situații generale, concomitent cu modul concret de manifestare a acestora în situații particulare.
Articol integral →Raportarea la greșeală în procesul de învățare
În mod obișnuit, suntem învățați să ne ferim de greșeală și să considerăm greșeala ca fiind premisa unei pedepse, a unei sancțiuni negative ori chiar a eșecului. Starea afectivă asociată cu greșeala este încărcată negativ – frică, rușine, tristețe sau chiar furie, iar discuțiile despre greșeli sunt mai degrabă mustrare, ceartă, decât analiză, reflecție, generalizare a lecțiilor învățate. Scopul învățării era (și încă mai este) performanța. O dovadă la îndemână și foarte puternică o reprezintă documentele strategice, naționale, în care termenul „performanță” apare extrem de des. De asemenea, simpla analiză a discursului public despre educație aduce în prim-plan aceeași preocupare exagerată pentru performanță, pentru standarde înalte, fără loc de greșeală. Cu toate acestea, cel puțin în comunitatea pedagogică și psihologică, se pot observa schimbări în modul de raportare la greșeală.
Articol integral →Inteligența artificială în școlile militare: motivație și accesibilitate
Inteligența artificială (IA) a devenit o forță disruptivă într-o gamă largă de domenii, inclusiv în sectorul militar. Odată cu avansul tehnologic, școlile militare din întreaga lume au început să recunoască potențialul enorm al IA în procesul de învățare și formare a viitorilor militari. Acest articol explorează modul în care inteligența artificială poate fi integrată în școlile militare, aducând avantaje semnificative în ceea ce privește motivația și accesibilitatea.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei