Cufundarea în lectură sau despre nevoia de împrospătare – Lecturiada 2023
Specificului timpului pe care îl trăim dă consistență expresiei din finalul operei moromețiene: „Timpul nu mai avea răbdare.” Profesorii atenți la elevi le observă risipirea atenției și energiei, contra risipirii acesteia venind cu diverse modalități și metode didactice. Pentru mine, participarea la activitățile propuse prin Lecturiada elevilor sunt prilejuri de a implica toți elevii, din rândul cărora se desprinde Clubul de lectură și scriere creativă „Călătorii” al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Brașov. Lecturiada elevilor 2023 are drept motto una dintre nevoile umane definite de Solomon Marcus și anume Nevoia de împrospătare sau Cum să devii căutător în lumea în care trăiești. Există mai multe secțiuni care sunt provocatoare și-i îndeamnă pe elevii și profesorii implicați să desfășoare acțiuni și activități care au impact asupra modului cum desfășoară lectura, cum se raportează la carte și la sensurile, ideile, personajele, întreaga lume pe care o reprezintă.
Articol integral →Demersuri didactice la istorie pe baza surselor vizuale
Lucrarea își propune să prezinte un demers didactic la istorie pentru clasa a VI-a pentru tema „Napoleon I și răspândirea ideilor revoluției franceze în Europa”, pe baza unei surse vizuale. Am optat pentru utilizarea metodei Știu, vreau să știu, am învățat și pentru un joc de rol „Ești Napoleon I”. Am pornind de la realitatea că resursele vizuale sunt mai atractive pentru elevi. Am prezentat faptul că aceste resurse sunt cele care permit o învățare reală, completă, autentică. Am adus argumente pentru necesitatea utilizării resurselor vizuale în cadrul unui demers didactic, pornind de la avantajele identificate în practică.
Articol integral →Mijloace de învățământ folosite în procesul de predare-învățare a chimiei în gimnaziu
Dintotdeauna, școala a folosit resurse, instrumente, materiale didactice cu scopul de a aduce în fața elevilor realitatea autentică sau pentru a sublinia această realitate, astfel încât să orienteze procesul de percepere de către elevi. Pentru elevi, cunoștințele însușite numai verbal (din ceea ce spune profesorul) sau prin memorarea textelor din cărți nu au în sine o valoare suficientă pentru o bună învățare. De aceea s-a recurs la diferite resurse materiale, cu scopul de a aduce în câmpul de observație al elevilor realitatea, mai mult sau mai puțin accesibilă în mod direct.
Articol integral →Prevenirea abandonului școlar
Abandonul școlar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării școlii, părăsirea definitivă a sistemului educațional indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii actului sau ciclului de studii început. Elevii care abandonează școala sunt cei care, din cauza dificultăților de comportament, de natură economică, materială și socio-emoțională, se remarcă printr-un absenteism accentuat. Efectele abandonului școlar sunt dramatice și cu un impact negativ major, profund asupra economiei unei țări, dar și asupra unei societății noastre în general, iar ca atare acest fenomen trebuie atent abordat și controlat, prin identificarea corectă, dar și realistă a cauzelor care îl determină, prin identificarea și implementarea unor măsuri și programe eficiente de prevenire și combatere a acestei probleme grave cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc actual.
Articol integral →Reducerea agresivității la elevi
Nu poate fi contrazis faptul că un comportament agresiv are consecințe negative asupra dezvoltării copilului. Deficitele comportamentale sociale sunt relaționate cu agresivitatea. Copilul nu mai este capabil de relaționare și comunicare non-agresivă. Consecința este aceea că trăiesc izolați din punct de vedere social, inițierea contactului este destul de rară și cel mai frecvent se realizează într-o manieră inadecvată, agresivă. De aceea, nu este suficient să reducem comportamentul agresiv, deoarece ar duce la un deficit comportamental și mai mare și ar avea ca și consecință neajutorarea. Comportamentul țintă poate fi structurat în relație cu modelul lui Kaufmann, iar pe baza succesiunii etapelor modelului se poate realiza o delimitare eficientă. Succesiunea etapelor presupune reducerea comportamentului agresiv prin comportamente de cooperare și de ajutorare exersate, acestea fiind întărite diferențial.
Articol integral →SMARTSENSE, prototip de sistem software pentru activități educaționale și de cercetare bazat pe tehnici de realitate augmentată și geolocalizare
Această lucrare prezintă modul în care modele educaționale grafice 3D, virtuale, pot fi integrate prin tehnici de realitate augmentată în sisteme tehnologice complexe ce pot transforma orice spațiu real, deschis, într-o zonă educațională sau de cercetare permanentă. Modelele educaționale pot fi amplasate în puncte de informare turistică, pavilioane, zone de servire a mesei (picnicuri), tabere, păduri, ape etc., ușor accesibile elevilor, studenților sau cercetătorilor. Soluția tehnologică propusă este construită în jurul următoarelor elemente: o hartă interactivă multistrat, disponibilă atât pentru dispozitive mobile, cât și pentru desktop, o componentă de realitate augmentată și o componentă de administrare. Astfel, cercetarea actuală pune accent pe faptul că experiența realității augmentate este imposibil de reprodus prin medii tehnologice convenționale, putând interconecta, într-o vizualizare tridimensională, elemente eterogene din spații și perioade de timp diferite.
Articol integral →Let`s play! – proiect eTwinning pentru școlari de 6-11 ani
Pentru școlarul mic a învăța este sinonim cu a se juca. Jocul este rațiunea de a fi, de a explora, de a descoperi. Totodată este activitatea care îl interesează, îl preocupă, îl determină să se implice activ, să fie creativ, iar această stare de spirit este favorabilă învățării. Pornind de la această premisă, am derulat la nivelul clasei pregătitoare, în anul școlar 2022-2023, proiectul eTwinning „Let’s play!”, care a promovat colaborarea, comunicarea, intercunoașterea și învățarea prin intermediul jocului.
Articol integral →Experiențe interculturale în cadrul unui proiect eTwinning. Let`s meet, travel and explore!
Articolul prezintă activitățile propuse în cadrul proiectului Erasmus+-eTwinning „Let`s meet, travel and explore!”. Acest proiect se concentrează pe scriere, vorbire și competențe digitale. Activitățile propuse sunt menite să ne conducă într-o călătorie virtuală prin țările partenere ale proiectului, în care firul principal îl constituie prietenia, comunicarea și explorarea. Ne dorim să valorificăm curiozitatea elevilor și să generăm punți de colaborare între ei. Ne propunem să lucrăm împreună într-un mediu colaborativ și activ-participativ.
Articol integral →Contribuția proiectelor Erasmus+ și eTwinning la dezvoltarea profilului absolventului
De multe ori se discută despre rolurile cadrelor didactice în formarea și dezvoltarea personalității educabililor și în formarea și dezvoltarea profilului absolventului. Profesorii sunt cei care găsesc acele situații, activități, programe și proiecte care să conducă la dezvoltarea competențelor cheie și care sunt centrate pe elevi. Liceul de Arte oferă astfel de oportunități elevilor și cadrelor didactice, atât prin proiecte europene pe platforma eTwinning, cât și prin implementarea proiectelor Erasmus+. Scopul acestei prezentări este de a arăta cum au contribuit aceste proiecte la dezvoltarea celor opt competențe cheie, făcând referire la proiectul eTwinning „Let’s Explore Europe!” – în colaborarea cu școli din Polonia, Spania și Grecia, precum și la proiectul Erasmus+ „SOS- Sustain Our Souls” – echipa de lucru fiind alcătuită din elevi și profesori din Germania, Polonia, Spania, Grecia, Italia și România. Sunt incluse exemple de activități și de instrumente digitale care pot fi folosite în activități de proiect.
Articol integral →Definirea conceptelor de metodologie, metodă, procedeu, tehnică, forme de organizare si mijloace de învățământ
Dacă avem în vedere etimologia cuvântului, conceptul de metodologie presupune „știința metodelor”. Conceptul vine din limba greacă, de la cuvintele „methodos” (metodă) și „logos” (știință).Când vorbim de metodologie ne referim la un cumul de principii, reguli și procedee ce pot fi aplicate în cadrul diferitelor discipline, precum și o serie de forme de instruire specifice acestor discipline. Uneori, termenul este extins la nivelul întregii didactici generale, ceea ce dă sensul larg al acestui concept. Sensul restrâns, al acestui concept se referă la “modalitățile practice de valorificare a procedeelor și mijloacelor didactice în vederea eficientizării activității de predare-învățare-evaluare” (Cristea, 1998, pp. 306-307). Definind, clasificând și valorificând metodele, procedeele, mijloacele didactice, metodologia are rolul de a îmbunătăți permanent demersul de predare-învățare-evaluare.
Ministerul Educaţiei