Modalități de dezvoltare a limbajului în grădiniță
Mediul grădiniței trebuie să ofere diferite contexte de comunicare prin care preșcolarul să se exprime și să utilizeze activ mijloacele de comunicare. Comunicarea cu adulții și cu ceilalți copii conduce spre modificări fundamentale în structura mentală. Inițial, limbajul exprimă doar nevoile primare sau starea psihică a copilului, pentru ca apoi să ajungă, prin interiorizare, un instrument al gândirii. Educatoarea reprezintă un model de exprimare, alături de familie și de cei din mediul apropiat. Oferă copilului variate experiențe de învățare în stimularea capacității de a asculta și înțelege limbajul, în dezvoltarea capacității de a comunica eficient, de a vorbi corect gramatical, de a-și dezvolta vocabularul. În grădiniță, prin intermediul poveștilor, a poeziilor, a audierilor, convorbirilor și a lecturilor după imagini, educatoarea poate sprijini preșcolarul în corectarea și dezvoltarea vorbirii.
Articol integral →Copilul meu special. Relația părinte-școală
Sănătatea, dezvoltarea fizică și psihică, precum şi educația copilului trebuie să fie în centrul preocupărilor familiei, școlii și a comunității. Familia este mediul proxim esențial și care poate influența dezvoltarea și destinul copilului prin dragoste, securitate materială, fizică, afectivă, terapie și educație. Familia trebuie să aibă un raport deschis cu școala, mai ales în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES), existând între cele două o relație de dublă determinare. Școala constituie în primul rând un spațiu social de transmitere și de asimilare de informații, de formare de abilități, dar și de modelare de caractere și de socializare. Copilul cu CES are însușiri cognitive și socio-afective diferite de cele ale altor copii și are în mod legitim dreptul de a ocupa o poziție în societate și de a se bucura de un „tratament” specific din partea noastră, ca formatori de caractere.
Articol integral →Voluntariada – proiect pentru dezvoltarea competențelor civice la copii
Parteneriatul educațional devine o prioritate în dezvoltarea educației românești, orientând copiii într-un univers informaţional dinamic şi diversificat. Prin intermediul lor, se îmbogățește aria preocupărilor elevilor, li se oferă posibilitatea de a beneficia de o mai completă şi competentă informare în domeniul care îi interesează. Educatorul a fost şi este cel care se gândeşte şi la sensibilizarea comunităţii în care trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea, în legătură cu realităţile crude, uneori de neimaginat, pe care le trăiesc unii din semenii noştri, adulţi şi copii.
Articol integral →Paroxismul responsabilității și conștientizării în mediul școlar
Variabilitatea organismelor, diversitatea culturală, etnică sau socială ne influențează inclusiv modul în care ne raportăm la asumarea unei responsabilități. Educația în acest sens ar trebui să înceapă din sânul familiei, prin repartizarea de către părinți a unor sarcini simple pentru copii: dusul gunoiului, aranjatul lucrurilor în cameră, gătit împreună cu părinții, ajutat la treburile gospodărești, explicându-se rolul pe care îl au aceștia în îndeplinirea cu succes a unei activități. Un copil educat sub deviza responsabilității va privi această valoare morală ca pe un principiu puternic de urmat în următorii ani de viață. Ulterior, statul, școala și comunitatea din care face parte elevul vor contribui către dezvoltarea acestui principiu.
Implicațiile pedagogice ale utilizării jocului didactic pentru dezvoltarea proceselor psihice la preșcolari
În opinia mea, reușita jocului didactic are în vedere trei componente indispensabile fără de care nu ar putea fi realizată (proiectarea, organizarea, desfășurarea metodică, modalitatea cadrului didactic de asigurare a unei concordanțe depline între toate elementele definitorii ale jocului didactic). Pentru concretizarea practică a acestor informații despre jocul didactic, am optat înspre selectarea unui joc ce vizează, în mod special, cunoștințele matematice ale preșcolarilor din grupa mare, cu titlul: „Să împodobim bradul!”. Menționez faptul că am aplicat acest joc în cadrul orelor de practică pedagogică în învățământul preșcolar, în cadrul anului III de studiu din facultate, și am urmărit cu atenție efectele produse de joc pentru copii.
Articol integral →Predarea operației de înmulțire cu ajutorul unor instrumente digitale
Contextul pandemic a generat o serie de schimbări în societatea actuală. Schimbările nu au ocolit nici domeniul educațional. Fiind luați prin surprindere, a trebuit să ne adaptăm, să găsim mijloace de comunicare cu elevii, să continuăm învățarea de la distanță.
Prezentul articol se vrea a fi un exemplu de bune practici în ceea ce privește predarea operației de înmulțire la clasa a II-a prin intermediul unor instrumente digitale.
Evenimente Meet and Code 2022 cu micro:biți și ozoboți. STEAM pentru toți
Articolul cuprinde două exemple de activități STEAM organizate în cadrul programului Meet and Code, un program internațional ce oferă micro-finanțări organizațiilor non-profit (asociații de elevi, asociații de profesori, asociații partenere școlilor și nu numai) pentru organizarea de evenimente de programare și tehnologie aliniate cu inițiativa Comisiei Europene, Europe Code Week. Prin aceste inițiative STEAM, am căutat să creăm contexte inedite de învățare și socializare pentru copii din medii educaționale diferite, să realizăm o incursiune în lumea roboticii, a programării cu ozoboții BIT și EVO sau micro:biti, precum și realizarea de proiecte eco, cu obiective din Agenda 2030, ODD 6 și 10, respectiv, ”Apă curată şi sanitație” și “Reducerea inegalității”. Activitățile interdisciplinare desfășurate au fost amuzante, creative și au urmărit familiarizarea elevilor cu transformările și importanța apei, provocându-i să gândească critic, să inoveze pentru a economisi apa sau a rezolva creativ probleme din lumea reală.
Articol integral →Contraargumentarea – Tehnica celor 4 S
În contextul armonizării programei de Limba și literatura română, clasa a IX-a, cu cele de gimnaziu, ar trebui să se acorde o mai mare atenție ARGUMENTĂRII. Elevii din clasa a IX-a sunt familiarizați destul de mult cu argumentarea sau chiar contraargumentarea, de aceea, profesorul de liceu nu mai poate aborda textul argumentativ într-o manieră simplistă. Manualul elevului pentru disciplina opțională „Dezbatere, Oratorie și Retorică” poate veni cu idei în sprijinul profesorului de limba și literatura română. Una dintre tehnicile pe care acesta le propune atunci când vine vorba de contraargumentare este tehnica celor 4 S. În acest articol, voi prezenta modul în care am folosit această tehnică la clasa a IX-a.
Articol integral →Este sau nu este necesară studierea limbii literare?
Contemporanii au o apetență scăzută și o perspectivă mult distorsionată în ce privește studierii limbii literare. Gramatica este privită mai mult ca o abstracțiune, vocabularul elevat este considerat o absurditate, studiul literaturii este o adevărată pierdere de timp. Ce nu se înțelege este faptul că ele sunt cărămizile comunicării, cu cât vorbitorul le stăpânește mai bine, cu atât stăpânește comunicarea mai bine, și nu dezvoltă doar competențe lingvistice, ci și strategice și psihosociale. Articolul de față își propune să explice ce înseamnă competența de comunicare și cum ajută psihologic și social vorbitorul studierea limbii literare, atât materne cât și străine.
Articol integral →Nevoia de lectură, nevoia de cultură
Mircea Eliade spunea că „cetim ca să trecem examenele (lectura de studiu), ca să omorâm timpul (lectura de loisir) sau cetim din profesiune (lectura informativă). Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informație sau de contemplație.” Cartea este element component al culturii unei națiuni, ea face parte din acele bunuri a căror valoare sporește în timp datorită informațiilor şi calității acestora, transmise, de-a lungul generațiilor, cititorilor.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei