Contribuția disciplinei Informatică și TIC la conturarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu
Fiecare activitate pe care trebuie să o realizeze un cadru didactic cu elevii este o dovadă de măiestrie, tact și strategie, atât din punct de vedere pedagogic cât și tehnologic, iar fiecare disciplină poate avea o contribuție valoroasă la structurarea profilului de formare al elevului până la finalul clasei a VIII-a. Prin responsabilitatea pe care orice profesor o are, de a găsi noi metode și mijloacele specifice care să stimuleze motivația elevilor pentru a învăța, să faciliteze o înțelegere mai profundă și să formeze o atitudine pozitivă față de școală și față de lecția predată, demonstrează schimbarea fundamentală produsă prin noile programe școlare la disciplina Informatică și TIC care vizează în mod explicit faptul că elevul este în centrul organizării procesului de predare-învățare. Trebuie să recunoaștem că în noua abordare impusă de circumstanțele actuale, utilizarea tehnologiei, a multitudinilor de platforme educaționale și a instrumentelor Web a devenit obligatorie sau a început să ne facă plăcere să le utilizăm. Adăugând și explozia de informații din diverse surse, apare confruntarea elevului cu o serie de dificultăți care derivă dintr-o cunoaștere limitată, iar perceperea realității se poate face într-un mod eronat.
Articol integral →Profilul de formare al absolventului de gimnaziu: Dezvoltarea competențelor cheie în cadrul orelor de LLR
Școala urmărește să ofere fiecărui elev șanse egale pentru dezvoltarea personală, pentru o comunicare eficientă în situațiile reale folosind limba română, limba maternă, limbile moderne precum și diverse limbaje de specialitate, pentru orientarea școlară și profesională optime în raport cu aspirațiile și aptitudinile elevilor, pentru adaptarea și integrarea în comunitate prin formarea unor atitudini pozitive în relaționarea cu mediul social (respect, responsabilitate, solidaritate, toleranță, motivația pentru a învăța continuu în condițiile unei societăți în permanentă schimbare, etc). Lucrarea de față își propune să prezinte exemple de activități didactice, formale și nonformale, care contribuie la realizarea celor opt competențe cheie din profilul absolventului de gimnaziu.
Articol integral →Mecanisme psihologice de demotivare a lecturii
Mecanismele psihice ce demotivează activitatea de lectură la elevii din clasele gimnaziale și liceale pot fi deconstruite fie prin intervenție educațională, de către profesorii de specialități filologice sau socio-umaniste, ori prin activități de psihoterapie sau intervenție psihologică clinică. Aceste demersuri se realizează prin restructurare cognitivă sau modelarea rațională. Ca psiholog cu atestare în domeniul psihologiei clinice și psihologiei educației, consilierii școlare și vocaționale în adevăratul sens al cuvântului (calificat și recunoscut profesional), am încercat să descopăr, cu resursele mele proprii de raționament, utilizând cunoștințele la care am avut acces, mai mult sau mai puțin limitate, care este adevăratul motiv pentru care elevii nu vor să citească.
Articol integral →Dezvoltarea învățării sociale și emoționale, premisa creșterii performanțelor școlare
Vrem să educăm elevi care să gândească și să aplice decizii conform propriilor valori și principii, și să își asume consecințele acestor decizii. Vrem să educăm elevi care să arate compasiune și empatie pentru cei din jur, să aibă încredere în ei, să viseze, să aibă curajul să lupte pentru visurile lor. Însă nu cred că putem face acest lucru dacă nu îi ajutăm să se dezvolte social și emoțional, pentru că învățarea socială și emoțională este procesul prin care copiii înțeleg și învață să își gestionează emoțiile, își fixează și ating obiective pozitive, simt și manifestă empatie față de ceilalți, stabilesc și mențin relații pozitive, și nu îl ultimul rând iau decizii responsabile. În mediul școlar, elevii se confruntă cu un carusel de emoții și sentimente, uneori confuze, dureroase și dăunătoare, ceea ce-i împiedică efectiv să învețe, iar perioada de pandemie prin care elevii au fost nevoiți să treacă a accentuat și mai tare acuratețea propriilor emoții, gânduri și valori. Acest lucru a fost vizibil în familie, dar și în viața școlară, pentru că în funcție de emoțiile pe care le-au trăit elevii a depins modul de învățare dar și rezultatele învățării.
Articol integral →Învățarea prin cooperare – tradiție și inovație
Articolul reprezintă o reflecție privind modul în care metode specifice învățării prin cooperare pot fi adaptate mediului de lucru online, dar și modul în care exemplele de bune practici experimentate în perioada învățării online, prin folosirea unor aplicații Web 2.0, pot fi transferate în mediul clasic de învățare (față în față). Cele trei metode folosite pentru exemplificare sunt: brainwriting, gândiți/ lucrați în perechi/ comunicați (think/ pair/ share) și turul galeriei. Instrumentele Web 2.0 cu ajutorul cărora metodele pot fi actualizate sunt: Miro, Jamboard sau Padlet, iar ca platforme folosite pentru învățarea în regim sincron și asincron sunt aduse în discuție Google Classroom și Zoom.
Articol integral →Învățător de modă veche… în haină nouă
De la bucata de cretă la un click distanță a fost un pas… mic sau mare, cunoscut sau necunoscut, impus sau nu, dar pe care a trebuit să-l fac, atât eu cât și minunații mei elevi, …mici, mici de tot, elevi în clasa pregătitoare. Și așa ne-am trezit în clasa pregătitoare și eu și ei, la început în toate. Am învățat câte puțin din toate – dacă în primele două săptămâni am lucrat asincron, mai apoi am avansat la câteva întâlniri pe săptămână, dar toate după-amiaza; erau părinți ce mai lucrau și elevii nu se puteau conecta singuri – ca la clasa I să fim ași ai butoanelor și să nu mai avem teamă de nimic.
Articolul rememorează un cumul de stări pe care le-am resimțit în noua etapă, precum și unele bucurii și neajunsuri. Am prezentat, în câteva rânduri, cum e să fii și învățător… și om… și mamă.
Mеdiul familial și mass-media în dеzvοltarеa ѕiѕtеmului dе valοri mοralе al adοlеѕcеntului
Ultima și cеa mai cοmplехă еtapă a dеzvοltării cοpilului еѕtе adοlеѕcеnța, еtapa cοnturării individualității şi a încеputului dе ѕtabilizarе a pеrѕοnalităţii carе marchеază închеiеrеa cοpilăriеi şi trеcеrеa ѕprе maturitatе. Тranѕfοrmărilе fizicе şi pѕihicе carе apar în acеaѕtă pеriοadă, ѕchimbărilе în atitudini şi cοnduită la fеl ca şi la prοblеmеlе ridicatе părinţilοr şi familiеi fac din adοlеѕcеnță cеa mai ѕеnѕibilă fază dе еvοluţiе ѕprе viața adultă. Adοlеѕcеnţa facе prеѕiuni incrеdibilе aѕupra dеzvοltării individualе. Pе lângă faptul că ѕunt nеvοiţi ѕă facă faţă rapidеlοr mοdificări biοlοgicе şi cοgnitivе, adοlеѕcеnţii trеbuiе ѕă şi dοzеzе binе timpul şi еfοrtul pеntru a putеa gеѕtiοna rеlaţiilе cu cеi din jur, prеcum şi şcοala, timpul libеr şi pеtrеcеrеa acеѕtuia. Înѕă acеştia pеtrеc fοartе mult timp în faţa calculatοrului, în mеdiе 6-7 οrе pе zi, şi nu nеapărat în ѕcοpul dе infοrmarе, cât mai alеѕ pеntru jοcurilе şi filmеlе carе lе οcupă atât dе mult din timpul libеr.
Articol integral →Drama în educație. Drama împotriva agresiunii
În calitate de profesori, căutăm constant strategii eficiente pentru a motiva și a îmbunătăți experiențele de învățare ale elevilor noștri. Utilizarea dramaturgiei ca strategie de predare eficientă și valoroasă devine din ce în ce mai frecventă în contextele educaționale. Utilizarea dramelor promovează procese de gândire semnificative, active și reflexive, precum și îmbunătățirea dezvoltării abilităților de comunicare. Unul dintre motivele pentru care drama este capabilă să îmbunătățească experiența de învățare a elevilor este datorită capacității sale unice de a încorpora multe stiluri de învățare diferite și, prin urmare, poate atrage și motiva cursanții.
Articol integral →Înțelegerea documentului sonor și ascultarea activă – noi abordări în didactica limbii franceze
Odată cu începuturile abordărilor de tip comunicativ, didactica limbii franceze ca limbă străină, cunoscută ca FLE, a putut să evolueze într-o libertate relativă percepută uneori ca o adevărată aventură – de aici și posibila întrebare „care ar putea fi interesul pentru o ascultare activă și înțelegerea unui document sonor”?
Demersul metodologic al unei activități de acest tip trebuie să ghideze elevul spre facilitarea înțelegerii mesajului, spre deprinderea abilității de ascultare activă – este necesară conștientizarea faptului că actul de a asculta, dacă este simplu, cotidian și banal în limba maternă, poate deveni facil în limba străină, în cazul de față franceza, dacă se înțelege din ce este alcătuit și dacă se propune un demers didactic etapizat care permite abordarea acestuia de manieră activă.
Educație parentală – necesitate și o nouă abordare
Articolul prezintă necesitatea educației parentale datorata evoluției societății, părinților preocupați de serviciu. Oferă sugestii privind modalitățile de abordare a comportamentelor pozitive ale copiilor și necesitatea folosirii unor ingrediente -dragostea, disponibilitatea, dozajul și direcția în educarea și dezvoltarea unui viitor adult sigur pe el, stăpân pe sine în diferite contexte și curajos.
Articol integral →




Ministerul Educaţiei