Interdisciplinaritatea – concept fundamental al învățământului actual
Articolul prezintă importanța unei abordări interdisciplinare a obiectelor de studiu, oferind exemple din disciplina Limba și literatura română. Valențele pozitive pe care le implică o astfel de abordare au condus către considerarea interdisciplinarității drept un concept fundamental al învățământului actual. Tradiția interdisciplinară în spațiul cultural românesc se întoarce pe axa timpului până la Dimitrie Cantemir. Plecând de la ideea unei unităţi a domeniilor ştiinţei, interdisciplinaritatea a devenit în ultimii ani una dintre coordonatele esenţiale ale curriculumului şcolar fiind asociată fie conceptului de activiate tematică (ce-şi propune să combine obiective de referinţă şi competenţe specifice mai multor arii curriculare), fie celui de predare integrată (văzută ca modalitate de predare-învăţare ce asigură nu doar profunzimea cunoştinţelor acumulate astfel, ci şi o sedimentare benefică a acestora prin promovarea unei atitudini pozitive din partea elevului).
Articol integral →Învățare cu sens: Proiecte despre Oamenii de lângă noi
„Care sunt modelele elevilor noștri?” este o întrebare pe care o aud deseori, retoric și, uneori, cu tendință peiorativă. Personal, port discuții cu elevii despre ce ne inspiră să fim mai buni, despre societate, învățare, educație. Le spun că există oameni care fac o diferență în viața noastră și că e important să le știm eforturile, căci, cine știe? poate că ei, elevii, le vor duce mai departe. Contextul: Discuția despre unii vloggeri la modă, care știu să vorbească bine, dar demonstrează că faptele nu le susțin afirmațiile, ne-a purtat spre această variantă: le-am propus să facă muncă de cercetare asupra unor personalități contemporane, alese de mine. Gândul mi-a venit așa: Dacă pe mine mă impresionează, poate că-i va impresiona și pe ei.
Articol integral →Literația textului multimodal. Narativul multimodal – banda desenată
Textul multimodal se caracterizează, potrivit specialiștilor, prin interacțiunea cuvintelor cu imaginea, culoarea și sonoritatea, reprezentând o combinare a diferitelor modele semiotice într-o comunicare. Noua programă de LLR introduce banda desenată ca și conținut obligatoriu, aferent textului multimodal. Articolul de față prezintă, inițial, aspecte teoretice ale benzii desenate, ulterior prezintă un posibil demers didactic în predarea acesteia.
Articol integral →Platforme și instrumente digitale pentru activități online cu preșcolarii
În contextul pandemiei generată de Covid-19, noi, educatoarele, împreună cu preșcolarii, am învățat să ne adaptăm din mers pentru a desfășura activități online de calitate și interactive, care să aibă ca scop atât socializarea, cât și învățarea. Pentru aceasta, am fost nevoită să învăț să utilizez platforme noi, instrumente digitale, dar și să creez lecții și activități interactive pe platforme precum: Jigsaw Planet, Kahoot, Wordwall, pentru a putea ține copiii conectați, pentru a-i atrage și pentru a încerca de fiecare dată activități noi, niciodată la fel.
Articolul tratează platformele de lucru Kinderpedia și Zoom în contextul activităților online generate de situația epidemiologică Covid-19. Materialul conține explicații simple și accesibile în ceea ce privește utilizarea acestora.
Mihai Eminescu pe zoom, dar mai ales în suflete
Anul acesta, mai mult ca oricând, versurile poetului național au ajuns sigur în casele copiilor prin intermediul lecțiilor online. Iar acolo, în casele copiilor, am fost urmăriți și de ochii critici ai părinților rămași pe acasă sau ale unor bunici puși de părinții plecați la lucru să asigure procesul de învățare. Din cameră în cameră, din microfon în microfon, Eminescu a răsunat și în acest an, trecând prin filtrul și mai multor suflete: copii, părinți, bunici sau frați.
Iubitorilor de artă le este mereu dor de artistul preferat. Nouă ne-a fost dor de Luceafăr. Ne este dor și de Sala de proiecții a școlii, unde se organizau în vremurile bune activitățile culturale.
Secvențe didactice atractive pentru disciplina „Elemente de limbă latină și cultură romanică”
Studiul limbii latine încă din gimnaziu constituie un important instrument de însușire a limbilor străine, limba latină funcționând ca un „soft“ lingvistic, capabil să le organizeze noile achiziții. Pentru a forma și dezvolta competențele cheie ale elevilor de clasa a VII-a, limba latină se impune a fi studiată în gimnaziu într-o oră pe săptămână. Disciplina „Elemente de limbă latină și cultură romanică” își propune să stimuleze transferul de achiziții cognitive între ariile curriculare existente, să ofere baza unor instrumente lingvistice necesare înțelegerii adecvate a vocabularului tehnico-științific. Elevii reprezintă viitorul de mâine, în ei trebuie să găsim baza promovării nației. Trebuie să păstrăm cu sfințenie această comoară care ne-a fost dăruită, pentru a o lăsa urmașilor noștri mult mai valoroasă și mai șlefuită.
Articol integral →Valorificarea teoriei inteligențelor multiple în procesul de educație. Aplicații la disciplina istorie
Instruirea diferențiată are la bază teoriile cognitiv-contextuale ale inteligenței. Aceste teorii tratează modul în care procesele cognitive operează în diferite contexte. Conform teoriei inteligențelor multiple, oamenii au mai multe tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, muzicală, vizual-spațială, corporal-kinestezică, interpersonală, intrapersonală, naturalistă. Creativitatea reprezintă nivelul superior de manifestare a tuturor inteligențelor. Cadrul didactic trebuie, prin activitatea pe care o desfășoară, să adapteze strategia didactică la nivelul şi tipurile de inteligență care predomină la elevi. Unii elevi au o inteligență interpersonală, plăcându-le să facă parte dintr-un grup, să comunice, să discute cu oamenii, să aibă prieteni. Pentru aceștia, se pot organiza activități pe grupe, în care elevii să fie responsabilizați, se pot propune proiecte, referate, pe care elevii să le realizeze în grup, colaborând. Pentru a cunoaşte nivelul şi tipul de inteligență predominant al unui elev, aplicăm teste specifice de inteligență, rezultatul acestora oferind cadrului didactic informații importante pentru alegerea strategiei didactice adecvate.
Articol integral →Ludicul și poezia postmodernistă. Abordări didactice
Rândurile de mai jos cuprind o fărâmă din profesiunea de credință a unui dascăl ce experimentează actul didactic în forma sa ludică. „Invitația la joacă” este de nerefuzat pentru elevi, întrucât antrenează, stimulează creativitatea, face totul mai ușor și bine dispune, dar, în egală măsură, conștientizează, responsabilizează și impune „reguli ale jocului”, indispensabile unui demers de acest gen. Poezia postmodernistă, jucăușă de felul ei, este o astfel de provocare ludică iar elevii „intră în jocul” ei și îi „fac jocul” în cel mai spectaculos mod!
Articol integral →Valorile repetiției
Valorile repetiţiei au fost insuficient analizate şi fără să se facă deosebire între repetiţia de intensitate şi cea de insistenţă sau între repetiţia cu o funcţie faţă de bază, deci repetiţia integrată şi repetiţia realizată prin apoziţionare. Niciuna dintre lucrările de specialitate nu propune un criteriu de clasificare a valorilor repetiţiei. Pentru înţelegerea acestui aspect, voi avea în vedere două criterii: criteriul intenţional şi cel nonintenţional.
Articol integral →Sfaturi pentru prevenirea și gestionarea comportamentului perturbator în clasa de elevi
Comportamentul perturbator în clasă este o provocare deopotrivă pentru profesori și elevi. Și este totodată un subiect complex. Pe cât de multe clase și elevi are un profesor, pe atât de multe aspecte problematice și modalități de abordare va avea de luat în considerare. Informarea riguroasă și flexibilitatea sunt cuvinte-cheie în rezolvarea acestui subiect.
În ceea ce privește conținutul acestui articol, am decis ca el să cuprindă în primul rând o condensare a punctelor de vedere și soluțiilor validate deja în alte centre din lume pentru ca profesorii să aibă suficient material asupra căruia să reflecteze și să decidă pentru intervenții ulterioare. Cititorul ar putea spune că unele idei se contrazic cu altele dar este doar o impresie pentru că subiectul presupune „n” situații în care anumite intervenții funcționează mai mult, iar altele mai puțin sau deloc, în funcție de tipul de comportament, repetitivitate, dinamica grupului, climatul clasei, relația profesor-elev, etc. Totuși, există și câteva constante pe care orice profesor este bine să le ia în considerare, precum abordarea individuală a elevului cu un comportament perturbator și modul de comunicare cu acesta.
Ministerul Educaţiei