Toate articolele din categoria: Articole Propuse
I. Educația postmodernă vs. recalibrarea sistemului de valori
Societatea sofisticat post-modernă a zilelor noastre forțează regândirea tuturor sistemelor de valori creditate/ creditabile care au funcționat în epocile anterioare. Reașezarea în matcă nu înseamnă, din păcate, decât o strategie de reconvertire a valorilor, în vederea supra-viețuirii (cultural, economic și social) în contexte noi, inedite, pe care le generează cu rapiditate societatea de consum a zilelor noastre.
Există o contradicție în termeni. Pe de o parte, din punct de vedere teoretic, ca și curent cultural, postmodernismul poate fi asociat cu deconstructivismul, cu poststructuralismul, neopragmatismul și nu numai.
Provocările predării limbii engleze la ciclul primar
În articol sunt prezentate caracteristici ale elevilor din învățământul primar și activități de învățare preferate de aceștia. Articolul cuprinde, de asemenea, constatări făcute de mine de-a lungul anilor de predare a limbii engleze la ciclul primar, precum și câteva recomandări pentru cadrele didactice fără experiență pentru un proces instructiv-educativ cât mai eficient.
Articol integral →Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul preuniversitar românesc – operele lui Gala Galaction din perspectiva manualelor alternative
Importanţa manualelor alternative este exagerată, deoarece accentul ar trebui să cadă pe programele şcolare aprobate de instituţiile abilitate şi nu pe materialele propuse de anumiţi autori care pot fi familiarizaţi sau nu cu particularităţile colectivului de elevi şi cu contextul social.
Studiul literaturii române în şcoală este un proces complex, iar, în fond, obiectivul său este acela de a forma din elevi cititori de literatură, oameni cu deprinderea de a citi permanent, capabili să recepteze mesajele transmise de operele literare citite şi să adopte o atitudine personală faţă de lecturile lor.
Formarea conduitei și conștiinței morale
Esența educației morale constă în crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei sociale în structura personalității morale a copilului, elaborarea și introducerea profilului moral ținând cont de normele impuse de societate. Astfel, educația morală tinde spre formarea individului ca subiect moral, subiect ce gândește și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor moral-civice, a idealurilor, a valorilor, normelor și regulilor pe care le deține. Formarea conduitei și conștiinței morale favorizează unul dintre cele mai complexe planuri în formarea personalității, se bazează pe acțiuni și deprinderi morale, care pas cu pas se vor generaliza și se vor transforma în trăsături de ordin moral-civic.
Articol integral →Rolul motivației în învățarea școlară
Motivația față de învățarea școlară a prezentat interes pentru cercetătorii acestui domeniu din toate timpurile și, în perioada actuală, a devenit o problemă pentru toți cei implicați în actul învățării școlare, mai ales pentru furnizorii de educație care constată o lipsă acută a motivației față de învățarea școlară și caută soluții pentru creșterea ei în vederea atingerii scopului învățării într-o manieră mai eficientă. Crearea motivației învățării în cadrul școlar și crearea unui cadru propice pentru creșterea percepției asupra eficacității în activitățile școlare asigură succesul școlar al elevului, în calitate de beneficiar direct al actului educațional, dar și satisfacția furnizorilor de educație –instituția școlară, cu tot ce implică aceasta, precum și a familiei, în calitate de beneficiari indirecți ai învățării școlare.
Articol integral →Sincronizarea școlii românești cu „gândirea digitală”
Sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să fie deschis, să se plieze pe necesitate-interes-modernism, să formeze absolvenți competitivi, cu abilități și competențe de utilizare a informației și de transpunere în practică, de a comunica, de a înțelege și de a-și asuma responsabilități profesionale, sociale, conștienți de importanța auto-dezvoltării și învățării pe tot parcursul vieții.
Introducerea tehnologiei în actul didactic trebuie combinată cu empatia profesorului, cu sentimentele și aprecierile ce determină încredere, stări sufletești de mulțumire, zâmbete de fericire pe chipul elevului! Diversitatea informațiilor, verificarea acestora, modul elegant și modern de lucru cu noua tehnologie – sunt elemente care creionează utilitatea și eficiența ”acțiunilor digitale” – cu avantajele și dezavantajele specifice.
Provocarea elevilor prin antiliteratură – dramaturgia absurdului
Experiența didactică mi-a arătat că elevii sunt interesați de nou în literatură atunci când atât mecanismele cognitive, cât și resorturile interioare sunt activizate și împinse către alte ,,zări”. Provocările literare îi transformă în lectori veritabili, în oameni conștienți de propria devenire intelectuală și sufletească, dezvoltându-și capacitatea de a consolida legături sociale și de a înfrunta realitatea.
Articolul meu reprezintă o pledoarie pentru inserarea în demersul didactic a unor secvențe privind teatrul absurdului. Astfel, am arătat importanța propunerii unor texte semnificative pentru dramaturgia absurdului, trasând cele mai importante caracteristici, pe care le-am evidențiat prin analiza operei „Cântăreața cheală”.
Scrie pentru a învăța
Există o strânsă legătură între dezvoltarea gândirii și scrierea cunoștințelor științifice, astfel încât elevii își pot asuma mai bine învățarea. Utilizarea scrisului în învățarea cunoștințelor științifice de către elevi reprezintă nu numai un instrument de evaluare pentru profesor, dar mai ales o posibilitate de organizare, analiză, construcție-deconstrucție pentru elevi. Astfel, scrierea științifică este, în același timp, un instrument analitic pentru profesor și un mijloc formativ pentru elev.
Articol integral →Tehnici teatrale și de joc în cadrul activității didactice
Mijloacele moderne din sfera informaticii și comunicațiilor (computere, tablete, etc) își au rolul lor, dar doresc a sublinia faptul că este bine ca noi, cadrele didactice, să încercăm să facem călătoria dezvoltării umane în sens invers și să-i învățăm pe copiii să devină jucându-se.
Un mijloc didactic foarte eficient din acest punct de vedere este acela al folosirii unor tehnici teatrale și de joc în cadrul activităților didactice. Este o modalitate facilă de ameliorare a actului educațional, de completare a cuvântului cu imaginea, obiectul, mișcarea și de transformare a unei activități sobre în joc.
Rolul școlii în promovarea non-violenței
Cineva spunea că violenţa se învaţă… şi acest lucru se poate observa în modul cum aleg unii părinţi să-şi crească copilul. Aud tot mai des replici de genul Bătaia e ruptă din rai! sau Şi pe mine m-au bătut părinţii şi uite unde am ajuns!. Ca profesor, sunt uimită că mai există părinţi care vin şi-i spun cadrului didactic că pot să-i bată copilul dacă are acte de indisciplină şi atunci nu mă pot opri să nu mă gândesc la cauzele care au dus la acest comportament al elevului.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei