Toate articolele din categoria: Didactici
Inteligența artificială la proba audiției muzicale
O explicație generată de inteligența artificială (IA) poate părea convingătoare înainte să verificăm dacă descrie muzica pe care o ascultăm. Ora de educație muzicală oferă un prilej de a exersa această verificare: elevul revine la înregistrare, caută un indiciu și decide cât poate susține prin el. Propun un demers pentru clasa a VII-a, construit în jurul resurselor Radio România Muzical și al unei întrebări accesibile oricărui profesor: pe ce se sprijină răspunsul elevului? Activitatea este prezentată ca propunere didactică, fără rezultate experimentale atribuite unei clase.
Strategii interactive pentru motivarea elevilor la matematică: între teorie și practică
Este oare meseria de dascăl o meserie ca oricare alta? Așa cum spune Vasile Marcu: „Profesia de dascăl este una din cele mai nobile, mai frumoase și mai umane profesii”. Scopul acestui articol este de a evidenția rolul profesorului în stimularea motivației elevilor și propunerea unor repere teoretice și a unor strategii interactive care pot contribui la creșterea interesului față de învățare.
Lectura refuzată și laboratorul de literație: strategii de depășire a blocajelor de receptare la gimnaziu. O analiză a 36 de ore de activitate documentată în spațiul CDI
Articolul analizează experiența documentată pe parcursul a 36 de ore de activitate remedială și non-formală desfășurată în spațiul bibliotecii școlare/CDI cu grupe de elevi din clasele V–VII aflați în risc de abandon școlar. Lucrarea chestionează mitul conform căruia fluiditatea sau viteza de citire reprezintă unicul criteriu de succes în literație, demonstrând că adevărata barieră rezidă în blocajele de înțelegere inferențială și în anxietatea față de evaluare. Sunt prezentate date calitative privind impactul tehnicilor de lectură ghidată (Studiu de caz: „Cartea fără copertă”) și utilizarea designului modular al spațiului în deblocarea interesului pentru lectură.
Articol integral →Despre litera standardului de evaluare și duhul orei de română
După mai bine de un sfert de secol petrecut în fața tablei, printre caiete dictando, priviri curioase sau rătăcite de adolescenți și reforme curriculare succesive, înveți să privești orice nouă directivă cu o doză sănătoasă de prudență metodică. Am văzut taxonomii venind și plecând, grile descriptive transformate peste noapte în formulare bifate mecanic și concepte pedagogice generoase sufocate sub povara dosarelor.
Apariția recentă a Standardelor Naționale de Evaluare (aprobate prin OME nr. 4.615/2026) a stârnit, pe bună dreptate, o vie dezbatere în cancelarii. Documentul promite să așeze evaluarea într-o paradigmă criterială autentică: trecerea de la vânătoarea de greșeli și de la impresia subiectivă a corectorului la observarea precisă a competenței, calibrată pe trei niveluri clare de performanță – de bază (Nivel 2), consolidat (Nivel 3) și avansat (Nivel 4).
Însă cum arată această trecere atunci când cobori din sfera teoretică a ministerului direct în micro-universul unei ore de curs la clasa a VII-a?
Frumusețea numerelor în geometria plăcilor: teselări regulate și semiregulate ca resursă didactică pentru gândirea matematică
Unul dintre cele mai provocatoare lucruri în meseria de profesor de matematică este atragerea elevilor către studiul aprofundat al acestei discipline și conștientizarea aplicabilității practice a matematicii. De aceea, de-a lungul anilor, am căutat diverse modalități de a îmbina aceste două deziderate, una dintre modalitățile găsite fiind crearea de CDȘ-uri atractive pentru elevi. În anii școlari trecuți, pentru clasele XI-XII am creat un CDȘ numit „Frumusețea numerelor” care să îi facă pe aceștia să descopere existența unor numere sau concepte matematice în natură sau în mediul înconjurător.
Una dintre cele mai mari creații ale societății umane este realizarea podelelor înclinate. Egiptenii așezau blocuri de piatră în modele regulate; grecii antici și romanii formau, de obicei, modele regulate în mozaicuri. Probabil cea mai simplă modalitate de așezare a plăcilor este cea a unei matrici asemănătoare cu o tablă de șah, formată din plăci pătrate, egale. În afară de pătrate, cel mai des întâlnit model de plăci folosește poligoane regulate – forme cu laturi drepte și unghiuri egale în fiecare colț. Un triunghi echilateral este un poligon regulat cu trei laturi; un hexagon este un poligon regulat cu șase laturi. Poligoanele regulate pot avea orice număr de laturi, atât timp cât sunt mai mult de trei.
Inteligența artificială generativă în orele de Informatică și TIC – oportunități, provocări și exemple de bune practici
Inteligența artificială generativă reprezintă una dintre cele mai importante inovații tehnologice care influențează educația contemporană. Aplicațiile bazate pe modele lingvistice de mari dimensiuni oferă profesorilor și elevilor posibilitatea de a personaliza procesul de învățare, de a genera rapid resurse educaționale și de a primi feedback imediat. În același timp, utilizarea acestor instrumente impune dezvoltarea gândirii critice, verificarea informațiilor și respectarea principiilor utilizării etice a tehnologiei.
Articolul prezintă modalități de integrare a inteligenței artificiale generative în orele de Informatică și TIC din învățământul gimnazial, valorificând experiența didactică acumulată în activitatea curentă și în cadrul opționalului Exploratori în lumea digitală. Sunt analizate exemple de activități didactice, scenarii de învățare și modalități prin care inteligența artificială poate deveni un instrument pentru dezvoltarea competențelor digitale și a gândirii algoritmice. De asemenea, este propus un studiu de caz care poate fi adaptat în practica școlară și completat cu rezultate obținute în urma aplicării unui chestionar și a unei fișe de observație.
De la Gutenberg la eReader și mai departe. Cum mai citim în 2026? Studiu de specialitate privind evoluția obiceiurilor de lectură în contextul digitalizării
În martie 2012, publicam în Revista iTeach articolul „De la Gutenberg la eReader”. Pornisem atunci de la una dintre disputele care însoțeau tot mai des dezvoltarea tehnologiei: va reuși cartea electronică să înlocuiască, într-o zi, cartea tipărită? Internetul devenise deja parte din viața noastră, eBook-urile câștigau teren, iar dispozitivele portabile de lectură promiteau să schimbe felul în care ne raportăm la carte.
Am ales atunci să privesc această schimbare pornind chiar de la istoria cărții. De la Gutenberg și revoluția produsă de tiparul cu litere mobile, am ajuns la cartea electronică, bibliotecile virtuale și eReader. În fond, fiecare schimbare de suport a provocat, la vremea ei, întrebări, reticențe și dispute între tradițional și modern. Articolul din 2012 pornea de la două perspective aproape opuse. Pe de o parte, exista de ani buni avertismentul că „dispare cartea”; pe de altă parte, răspunsul liniștitor al lui Umberto Eco – „Nu sperați că veți scăpa de cărți!”. Întrebarea nu era, de fapt, dacă oamenii vor înceta să citească, ci dacă obiectul pe care îl numim carte își va schimba forma.
Abordări diferențiate în predarea limbii franceze la gimnaziu: Între mitul stilurilor de învățare și realitatea inteligențelor multiple (Studiu)
Studiul de față analizează relevanța implementării modelelor de diferențiere a instruirii în optimizarea procesului de predare-învățare-evaluare a limbii franceze (FLE) la nivel gimnazial. Pornind de la clasicul model al stilurilor de învățare (Dunn & Dunn) și de la controversele empirice metodologice ce îl înconjoară, studiul reorientează practica didactică spre teoria inteligențelor multiple (Howard Gardner). Tranziția de la învățământul primar la cel gimnazial aduce transformări cognitive și emoționale majore în rândul preadolescenților. Lucrarea propune o viziune pragmatică prin care diversificarea strategiilor didactice și integrarea resurselor educaționale digitale (RED) pot răspunde nevoilor specifice de dezvoltare ale elevilor de gimnaziu, sporindu-le motivația pentru studiul limbii franceze.
Articol integral →Inteligența artificială în predarea CLIL a biologiei
Articolul de față prezintă modul în care inteligența artificială (IA) poate sprijini predarea CLIL (Content and Language Integrated Learning) a biologiei, prin patru scenarii didactice concrete: adaptarea textelor științifice pe niveluri de limbă (clasa a IX-a, tema diviziunii celulare), activitatea de tip flipped classroom cu chatbot (clasa a X-a, fotosinteza), evaluarea formativă cu feedback automatizat (clasa a XI-a, sistemul digestiv) și o activitate de incluziune pentru elevi cu niveluri diferite de competență lingvistică (clasa a XII-a, ecosistemele). Pentru fiecare scenariu, sunt indicate instrumentele de IA folosite, pașii de utilizare și rezultatele observate la clasă. Articolul argumentează că IA nu înlocuiește expertiza pedagogică a profesorului, ci o amplifică, sprijinind diferențierea, feedbackul formativ și implicarea elevilor, cu condiția unei utilizări critice și etice.
Articol integral →Inteligența artificială: un aliat al învățării, nu un înlocuitor al gândirii. Perspectiva sportului și sănătății, prin proiectul eTwinning IA CreaTech
Pe parcursul acestui an școlar, am fost membru activ al unui proiect eTwinning numit IA&CreaTech. Ceea ce s-a propus prin proiectul IA&CreaTech a fost testarea și promovarea utilizării integrate a instrumentelor digitale tradiționale, a aplicațiilor de colaborare online, videoclipuri educaționale, instrumente și resurse multimedia bazate pe inteligența artificială (I.A.). Una dintre cele mai valoroase dimensiuni ale proiectului a fost integrarea curriculară coerentă și funcțională a mai multor discipline. Domenii aparent diferite într-o experiență comună de învățare (tehnologie, limbă și literatură, design grafic, alfabetizare, educație civică, artă, media audiovizuală/ fotografie, sport, matematică, limbi moderne, informatică/ TIC) s-au unit într-un demers interdisciplinar în care sistemele de inteligență artificială au funcționat ca instrumente de creație, analiză, colaborare și reflecție. Utilizarea acestora a permis integrarea competențelor specifice fiecărui domeniu într-un proces de învățare autentic, învățare centrată pe rezolvarea de probleme, creativitate și gândire critică. Elevii au utilizat diferite aplicații de I.A. pentru a crea, investiga, comunica și evalua informații, dezvoltând simultan competențe digitale, lingvistice, artistice, matematice și civice. S-au creat probleme științifice ilustrate cu ajutorul inteligenței artificiale, s-a descoperit utilitatea matematicii, dar și a fizicii, chimiei, biologiei în viața reală.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei