Toate articolele din categoria: Didactica limbii și literaturii române
Textul argumentativ pentru BAC: WOW sau BAU?
În calitate de profesor evaluator la examenul de bacalaureat, am constatat că una dintre cele mai mari provocări pentru elevi o reprezintă redactarea textului argumentativ. Deși această probă solicită competențe esențiale de gândire critică și capacitatea de a structura coerent idei și argumente, numeroși elevi întâmpină dificultăți semnificative. Greșelile frecvente în această secțiune pot fi atribuite unei varietăți de factori, cum ar fi lipsa de pregătire adecvată, neînțelegerea cerințelor specifice și dificultatea de a formula/ susține un punct de vedere clar și bine argumentat. Aceste erori nu numai că afectează performanța elevilor la examen, dar pot influența și încrederea lor în abilitățile proprii de exprimare scrisă și de analiză critică.
Articol integral →Valențele pedagogice ale lecției de tip atelier de creație
Orele de limba și literatura română la gimnaziu pot fi proiectate de către cadrul didactic, astfel încât să pună în valoare potențialul creativ al elevilor într-un mod în care balanța metodelor activ-participative să încline mai mult către dinamica cognitiv- afectivă a elevilor. Lecția cunoscută sub denumirea „lecție-atelier de creație”, are particularități didactice deosebite, prin valorificarea creativității- atât creativitatea profesorului, în configurarea demersului didactic- cât și creativitatea elevilor care să participe eficient la activitate.
Articol integral →Modalități de combatere a agresiunii contra lecturii
Existenţa procesului de agresiune împotriva lecturii este o certitudine de ceva timp şi nu mai trebuie argumentat. Efectele sale ar putea fi agravante pe termen lung şi se manifestă prin substituirea lecturii textului cu imaginea, sau cu surogate de text, pe de o parte, iar pe de altă parte, prin modificarea funcţiilor lecturii (socială, de delectare şi de studiu). Imaginea năvăleşte sub forma benzilor desenate, a afişelor, a serialelor TV, iar mijloacele electronice, prin extraordinara lor proliferare specifică au de partea lor şi criteriul economic (preţul, tirajul), încât raporturile dintre text şi cititor, sau dintre autor şi cititor s-au modificat foarte mult. Dacă mai adăugăm la aceasta accelerarea răspândirii computerului, inclusiv a internetului (bibliotecile şi librăriile cibernetice constituie alt subiect), avem un tablou nu tocmai optimist pentru cartea şi lectura tradiţională. Apare atunci întrebarea cum poate fi combătută agresiunea împotriva lecturii, prin ce modalităţi?
Articol integral →Realitatea ne determină să căutăm refugii în literatură (Proiect educațional)
Proiectul care urmează să fie descris a fost realizat cu elevii claselor a IX-a A, profil real – matematică-informatică și a IX-a B, profil uman – științe sociale, de la Colegiul Naţional „George Bariţiu”, la finalul unității de învățare intitulată Iubirea (manualul de limba şi literatura română al editurii Humanitas). Proiectul s-a realizat în condițiile școlii online, în perioada 2020-2021. Scopul acestei abordări nu este doar transferul de cunoștințe, care are loc, ci beneficiile suplimentare de care elevii se bucură în procesul de predare-învățare-evaluare.
Articol integral →Arta de a vorbi frumos – premisă de conviețuire socială armonioasă
„Dacă ar trebui să renunţ la toate darurile mele cu excepţia unuia, m-aş hotărî să-l păstrez pe cel al vorbirii, căci el m-ar ajuta să le recuperez pe toate celelalte”, deoarece, încă Socrate afirma că „fără comunicare, practic, nu există relaţii între oameni”. „Comunicarea înseamnă putere, iar cei care îi stapânesc modul de utilizare pot schimba modul în care percep lumea și modul în care sunt ei însiși percepuți de lume”, susținea Anthoni Robbins. O comunicare de succes necesită un respect reciproc și o cunoaștere profundă a partenerului de discuție, de aceea, dacă vrem să convieţuim social în armonie, respect reciproc, pace, prietenie şi bunăvoinţă, trebuie să cultivăm atât copiilor, generației în creștere, cât și nouă înşine trăsături pozitive, calitativ superioare ale omului. În acest scop trebuie să vorbim frumos, să nu tolerăm un limbaj nepotrivit în public, să formăm o opinie publică sănătoasă care admite numai un limbaj cuviincios, civilizat, educat…
Articol integral →Filmul motivațional – metodă complexă pentru Învățarea cu sens. Proiectul eTwinning M.A.G.I.C. (Mood Awarness through Great Inspiring Choices)
Există câteva întrebări existențiale care ne provoacă pe toți, elevi și profesori deopotrivă, copii și adulți, să răspundem. Și poate că mai interesant decât răspunsul în sine, este procesul de descoperire. Una dintre aceste întrebări este: „Cine sunt eu?” și e legată indisolubil de identitatea fiecăruia dintre noi. Consider că ne putem exprima identitatea morală și culturală și printr-un film motivațional, inclus într-un demers didactic. Știind că „motivația= totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri”[1], atunci, fără doar și poate, un profesor creativ și interesat să-și provoace elevii, spre a-i conduce spre Învățare, poate apela la filme motivaționale.
Articol integral →Organizarea și desfășurarea unei activități de tip cenaclu literar
Cenaclul literar are ca scop dezvoltarea spiritului creator al elevilor. Nu vizează neapărat formarea viitorilor scriitori, ci crearea condițiilor de activitate care să ducă la valorificarea aptitudinilor elevilor și la dezvoltarea de competențe specifice. Bineînțeles că încurajarea și orientarea timpurie a talentelor, prin asigurarea unei ambianțe propice creației, aceste cenacluri asigură și primii pași ai orientării profesionale, pregătește pe cei care mâine vor reprezenta viitoarea promoție scriitoricească.
Articol integral →Metode complementare de evaluare
Ca orice altă activitate umană, cea instructiv-educativă prezintă o serie de caracteristici: se desfășoară în baza unor finalități, este pusă în practică prin intermediul unui sistem de metode și procedee, apelează la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate și evaluate printr-un sistem de strategii specifice. Curriculum-ul școlar integrează într-un mod dinamic toate aceste componente, dintre care un loc important îi revine sistemului de metode care face posibilă realizarea finalităților educaționale formative și informative.
Articol integral →Analiza transdisciplinară a drumului din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă, din perspectiva competențelor transversale
Competențele transversale reprezintă un concept al pedagogiei moderne. După cum este definit de Clasificarea Europeană a Abilităților, Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor (ESCO), „Abilitățile și competențele transversale (TSC) sunt acel tip de abilități învățate și dovedite, care sunt considerate în mod obișnuit ca necesare sau valoroase pentru o acțiune eficientă în aproape orice tip de muncă, învățare sau activitate de viață. Sunt „transversale” deoarece nu sunt legate exclusiv de un anumit context (post, ocupație, disciplină academică, implicare civică sau comunitară, sector ocupațional, grup de sectoare ocupaționale etc.).”
Transdisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, mergând adesea până la fuziune. Fuziunea este, așadar, faza cea mai complexă și mai radicală a integrării. Termenul de terț inclus (finalitatea acestui tip de demers) este introdus de Basarab Nicolescu în Manifest pentru transdisciplinaritate.
Rolul literaturii pentru copii în cadrul comunicării în limba română
În Antichitate, singurul autor care a scris opere pentru copii a fost Esop. Apoi, prin anul 1658, Jan Amos Komensky a scris prima carte informativă cu felurite poze şi imagini (Orbis Pictus). Ulterior, s-a hotărât că aceasta este prima publicație cu ilustrații editată în mod special pentru copii. Apariția cărţii lui John Newbery în 1744 numită A Little Pretty Pocket-Book, care era vândută pe-atunci cu o minge cadou pentru băieţi sau cu o pernuţă (suport de ace) pentru fetiţe, este socotită punctul de plecare al începutului cititului din plăcere şi curiozitate pentru micii lectori.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei