Toate articolele din categoria: FOCUS
Învățarea prin cooperare – tradiție și inovație
Articolul reprezintă o reflecție privind modul în care metode specifice învățării prin cooperare pot fi adaptate mediului de lucru online, dar și modul în care exemplele de bune practici experimentate în perioada învățării online, prin folosirea unor aplicații Web 2.0, pot fi transferate în mediul clasic de învățare (față în față). Cele trei metode folosite pentru exemplificare sunt: brainwriting, gândiți/ lucrați în perechi/ comunicați (think/ pair/ share) și turul galeriei. Instrumentele Web 2.0 cu ajutorul cărora metodele pot fi actualizate sunt: Miro, Jamboard sau Padlet, iar ca platforme folosite pentru învățarea în regim sincron și asincron sunt aduse în discuție Google Classroom și Zoom.
Articol integral →Învățător de modă veche… în haină nouă
De la bucata de cretă la un click distanță a fost un pas… mic sau mare, cunoscut sau necunoscut, impus sau nu, dar pe care a trebuit să-l fac, atât eu cât și minunații mei elevi, …mici, mici de tot, elevi în clasa pregătitoare. Și așa ne-am trezit în clasa pregătitoare și eu și ei, la început în toate. Am învățat câte puțin din toate – dacă în primele două săptămâni am lucrat asincron, mai apoi am avansat la câteva întâlniri pe săptămână, dar toate după-amiaza; erau părinți ce mai lucrau și elevii nu se puteau conecta singuri – ca la clasa I să fim ași ai butoanelor și să nu mai avem teamă de nimic.
Articolul rememorează un cumul de stări pe care le-am resimțit în noua etapă, precum și unele bucurii și neajunsuri. Am prezentat, în câteva rânduri, cum e să fii și învățător… și om… și mamă.
Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități
Recent, două evenimente mi-au prilejuit scrierea acestui articol care, citit de către mai multe persoane, poate deschide poarta și către luarea unor decizii, nu doar trage semnale de alarmă: 2 aprilie, Ziua internațională de conștientizare a autismului și finalizarea cursului CRED, care impune ca una dintre temele sale să fie elaborarea unui plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități. In martie 2020, prevalența acestei boli în SUA era de 1 la 54 de copii, cifrele fiind mai mult decât relevante. Soluții imediate implică alinierea societății noastre prin modificări legislative ce trebuie puse în practică, prin aprobarea decontării plății orelor de terapie care sunt pe termen lung (până la 8-10 ani, 20 de ore pe săptămână), înființarea unor instituții de intervenție integrată a tuturor serviciilor necesare (ore instructive, logopedie, kinetoterapie, art terapie, terapie cu animale etc.) finanțate de stat, cu personal calificat angajat, monitorizat și evaluat constant, pentru a se oferi o șansă reală de integrare a persoanelor cu TSA.
Până să vină acea zi, rămâne doar să ne face auzită vocea așa cum putem. A mea este cea a unui cadru didactic recunoscut în comunitatea mea pentru profesionalism (cel puțin așa mă știu!), părinte al unui băiat de 11 ani, diagnosticat cu TSA. Aș zice o voce avizată, fără modestie.
Platforme și instrumente digitale pentru activități online cu preșcolarii
În contextul pandemiei generată de Covid-19, noi, educatoarele, împreună cu preșcolarii, am învățat să ne adaptăm din mers pentru a desfășura activități online de calitate și interactive, care să aibă ca scop atât socializarea, cât și învățarea. Pentru aceasta, am fost nevoită să învăț să utilizez platforme noi, instrumente digitale, dar și să creez lecții și activități interactive pe platforme precum: Jigsaw Planet, Kahoot, Wordwall, pentru a putea ține copiii conectați, pentru a-i atrage și pentru a încerca de fiecare dată activități noi, niciodată la fel.
Articolul tratează platformele de lucru Kinderpedia și Zoom în contextul activităților online generate de situația epidemiologică Covid-19. Materialul conține explicații simple și accesibile în ceea ce privește utilizarea acestora.
Dezvoltarea competențelor digitale și pregătirea profesională a cadrelor didactice – o prioritate a Casei Corpului Didactic Teleorman
Pandemia de Coronavirus a adus educația și implicit formarea personalului didactic în fața unei schimbări de paradigme educaționale, aceasta fiind pusă în fața unei noi provocări: cea digitală. Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, profesorii și elevii au trebuit să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul on-line și să fie pregătit și pentru noul an școlar 2020-2021. Casa Corpului Didactic Teleorman, ca principal furnizor și facilitator de programe de formare, a inițiat în luna martie 2020, prin experiența acumulată în proiectul CRED în folosirea serviciilor G Suite pentru educație, webinare, moderate de expertul regional elearning din proiectul CRED și informaticianul Inspectoratului Școlar Județean Teleorman, pentru toate unitățile de învățământ din județ, sprijinindu-le pas cu pas în implementarea învățământului online, prin integrarea noilor tehnologii în activitatea didactică și administrativă.
Articol integral →Studiu privind atitudinile față de învățarea limbii engleze în cadrul școlii online
Începând cu 11 martie 2020 Ministerul Educației și Cercetării decide suspendarea cursurilor față-în-față pe întreg teritoriul României. Consecința directă a acestei decizii este mutarea școlii exclusiv în spațiul online. Studiul nostru urmărește modul în care, odată cu mutarea activității didactice în spațiul virtual, s-a schimbat atitudinea elevilor față de învățarea limbii engleze (și, prin extrapolare, față de învățarea limbilor străine). Instrumentele folosite au fost fișa de observație și chestionarul. Concluziile studiului au fost formulate pe baza analizei datelor și interpretării rezultatelor chestionarelor aplicate.
Articol integral →Noi modalități de utilizare a resurselor educaționale deschise pentru educație fizică și sport
Plecând de la necesitatea susținerii orelor de educație fizică în formă online, cu materiale pregătite prin intermediul digitalizării voi prezenta mai pe larg dacă există o conștientizare a unei realități în privința susținerii lecțiilor de educație fizică în format hibrid sau în format complet online, în care să se păstreze lucrul practic, fără a cădea în extrema lucrului online. Se pune accent pe utilizarea unor modele, metode și tipuri de învățare moderne, unde, cu interacțiune profesor-elev, materialele pot fi realizate și prezentate exclusiv online, dar aplicabilitatea lor este pe parte practică, cu demonstrații și discuții (avem Flipped Room, Hyflex, aplicații Google, eficiența și impactul în predare-învățare). Digitalizarea lecțiilor și predarea online nu defavorizează și nu anulează complet lucrul practic (cu toată recunoașterea sinceră că nu poate fi exact ca lucrul natural, în spațiul corespunzător, cu siguranța materialelor utilizate și cu prezența fizică a profesorului), pentru că putem organiza lecțiile astfel încât să combinăm lucrul practic individual și colectiv, cu realizarea unor teme, indiferent dacă implică sau nu utilizarea calculatorului, iar temele pot fi cu realizare în lecția respectivă, dar și cu realizare tardivă, implicând căutarea de resurse informaționale cu aplicabilitate tematică practică și/sau teoretică.
Articol integral →Despre eroare
Atitudinea față de eroare/ eșec/ greșeală este, în pedagogie, la fel de puțin tolerantă ca cea pe care o manifestăm în spațiul public, în morală. Deși un examen critic sumar ne relevă faptul că orice existență este bazată, primordial, pe erorile pe care le facem, că eroarea este o componentă definitorie pentru om, ne-am obișnuit să manifestăm față de eroare doar respingere și intoleranță. Și, dacă putem accepta faptul că în anumite condiții, în viața adultă, eroarea este inacceptabilă prin efectele sociale dezastruoase, nu același lucru îl putem spune despre eroare în școală, care ar trebui privită ca un laborator al maturității în care eroarea ar trebui și permisă și încurajată.
Articolul de mai jos, care e urmarea unei reflecții personale în marginea experienței mele ca profesor, invită, dacă vreți, la o schimbare de mentalitate în sensul unei mai mari toleranțe în școală față de eroare, față de greșeală, atitudine care poate stimula nu doar motivația elevilor pentru învățare dar și efecte mai spectaculoase care țin de creativitate, de spirit antreprenorial etc.
Strategii de prevenire a bullying-ului în grădiniță și clasele primare
Articolul de faţă îşi propune să abordeze tema bullying-ului în grădiniţă şi clasele primare prin prezentarea unui proiect în curs de implementare. Mai întâi se argumentează necesitatea şi utilitatea unui proiect cu tema bullying-ului în educaţia timpurie şi în ciclul primar, apoi se descriu principalele aspecte ale acestuia precum scopul, obiectivele, grupul-ţintă şi activităţile propuse, iar la finalul articolului se analizează beneficiile proiectului pentru toate categoriile de participanţi implicaţi în derularea acestuia.
Articol integral →Învățământul online – necesitate sau provocare la progres
Am pășit cu sfială pe un teritoriu nou, am apelat la tehnici și strategii cu care înainte doar cochetam. Tot ceea ce părea de nerealizat s-a realizat. Sarcinile de lucru, fișele, teme, toate erau trimise online, urmând a fi citite, corectate, notate, retrimise. Un proces laborios, care necesită răbdare, voință, putință de a fi conectat și prezent… mult timp… în viața elevilor noștri. Însă acest tip de învățământ nu poate suplini învățământul clasic, în sala de curs, în bancă, având acces la tablă și notițe. Am simțit lipsa elevilor și a cadrelor didactice din punct de vedere fizic, emoțional și sufletesc. Elevii, dar și dascălii, au nevoie să se vadă, să își zâmbească, să se corecteze, să se încurajeze reciproc. O simplă privire, un zâmbet, un banal gest fac ca actul educațional să capete sens, să depășească pragul de informație. Educația formală, informală și nonformală întregește portretul tânărului, îl ajută să își identifice nevoile, să găsească metode de a se integra cu succes în societate.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei