Toate articolele din categoria: Strategii didactice
Forme de organizare a activității centrate pe cultivarea capacităților creatoare în cadrul disciplinei Arte vizuale și abilități practice
Demersul didactic organizat la disciplina Arte vizuale și abilități practice se dorește a fi orientat către lucrul atât frontal, individual, cât și pe grupe, încurajându-se inițiativa, stimulând creativitatea copiilor prin activități bazate pe joc, explorare, descoperire. Benefic pentru elevi ar fi o îmbinare a acestor modalități de organizare. În alegerea lor, se va ține cont obiectivele urmărite, de conținuturile cu care se operează, de particularitățile individuale și de vârstă ale copiilor, de mijloacele de învățământ și nu în ultimul rând, de tactul pedagogic al cadrului didactic.
Articol integral →Egalizarea șanselor elevilor pentru progres și performanță școlară prin instruire diferențiată
Egalitatea șanselor pentru toți elevii poate fi realizată, printre altele, și prin instruire diferențiată. Diferențierea, ca atribut al individului şi integrarea, ca scop al acţiunii de formare a individului, sunt coordonate ale dezvoltării personalității umane. Instruirea diferențiată la fizică vizează adaptarea activităţii de învăţare la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi ritmul propriu fiecărui elev în parte.
Articol integral →Definirea conceptelor de metodologie, metodă, procedeu, tehnică, forme de organizare si mijloace de învățământ
Dacă avem în vedere etimologia cuvântului, conceptul de metodologie presupune „știința metodelor”. Conceptul vine din limba greacă, de la cuvintele „methodos” (metodă) și „logos” (știință).Când vorbim de metodologie ne referim la un cumul de principii, reguli și procedee ce pot fi aplicate în cadrul diferitelor discipline, precum și o serie de forme de instruire specifice acestor discipline. Uneori, termenul este extins la nivelul întregii didactici generale, ceea ce dă sensul larg al acestui concept. Sensul restrâns, al acestui concept se referă la “modalitățile practice de valorificare a procedeelor și mijloacelor didactice în vederea eficientizării activității de predare-învățare-evaluare” (Cristea, 1998, pp. 306-307). Definind, clasificând și valorificând metodele, procedeele, mijloacele didactice, metodologia are rolul de a îmbunătăți permanent demersul de predare-învățare-evaluare.
Dezvoltarea abilităților de colaborare și comunicare în cadrul mediului educațional utilizând metodologia Agile și adaptarea la nevoile lumii reale
În acest articol, împărtășesc experiența mea cu utilizarea metodologiei agile la lecție și modul în care aceasta i-a ajutat pe elevii mei să dezvolte abilități esențiale, cum ar fi leadership, managementul timpului, rezolvarea problemelor și munca în echipă. Pentru a implementa această metodologie, am selectat o unitate, am definit obiectivele, am format echipe și am atribuit roluri specifice fiecărui membru, am împărțit proiectul în sarcini mai mici și am folosit instrumente precum kanban și întâlniri regulate. Implementarea metodologiei agile a ajutat elevii să învețe mai eficient, să comunice mai bine și să-și dezvolte abilități utile în carieră.
Articol integral →Procesul de învățământ prin prisma reușitei școlare
Abordarea procesului de învățământ prin prisma eficienței sale se impune astăzi cu tot mai multă insistență. Măsura eficienței îmbracă forma succesului sau insuccesului şcolar. Pentru asigurarea succesului şcolar, important este modul în care se realizează joncţiunea dintre informaţie şi procesele psihice ale învăţării. Antrenarea şi utilizarea unei game cât mai extinse a acestor procese amplifică caracterul formativ al învăţământului şi creează condiţii favorabile pentru activitatea ulterioară de învăţare. Cunoştinţele sunt indispensabile pentru realizarea acestui deziderat. Efectul lor pe planul învăţării depinde, însă, de modul în care sunt prelucrate şi transmise cu ajutorul strategiilor didactice. Logica internă a unei discipline de învăţământ nu se suprapune şi nu se transpune automat în logica internă a învăţării.
Articol integral →Un text și două modalități de abordare – „La țigănci”, de Mircea Eliade
Acest articol ilustrează două modalități prin care poate fi abordat la clasa a X-a textul „La țigănci” de Mircea Eliade. Un scenariu didactic este structurat pe metoda cubului, iar altul pe metoda inteligențelor multiple. În ambele abordări se face apel și la alte arte (muzică sau pictură) fiind vizată astfel – dincolo de mesajul și semnificațiile textului literar – și sensibilizarea culturală a elevilor. Acestea sunt valoroase fiindcă propun niște activități dinamice și interactive, contribuind la dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
Articol integral →Studiu privind rolul fotografiei în predarea disciplinei istorie
Scopul acestui studiu este de a ilustra, din perspectiva profesorului de istorie, rolul informativ dar mai ales formativ pe care îl are fotografia în predarea acestei discipline la ciclul gimnazial, dar și liceal. Pornind de la fotografie, ca resursă didactică, profesorul are posibilitatea de a proiecta activități de învățare bazate de metode didactice variate și eficiente în formarea competențelor la elevi. Am realizat această investigație la unitatea de învățare „Lumea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”, lecția „Primul război mondial” (clasa a VII-a). Fotografia selectată este „Viața din tranșee”, iar ca text-suport am folosit textul „Viața în tranșee” din manualul de Istorie, clasa a VII-a, ed. Art Klett, autor Maria Ochescu, pag.20)
Articol integral →Învățarea prin cooperare – tradiție și inovație
Articolul reprezintă o reflecție privind modul în care metode specifice învățării prin cooperare pot fi adaptate mediului de lucru online, dar și modul în care exemplele de bune practici experimentate în perioada învățării online, prin folosirea unor aplicații Web 2.0, pot fi transferate în mediul clasic de învățare (față în față). Cele trei metode folosite pentru exemplificare sunt: brainwriting, gândiți/ lucrați în perechi/ comunicați (think/ pair/ share) și turul galeriei. Instrumentele Web 2.0 cu ajutorul cărora metodele pot fi actualizate sunt: Miro, Jamboard sau Padlet, iar ca platforme folosite pentru învățarea în regim sincron și asincron sunt aduse în discuție Google Classroom și Zoom.
Articol integral →Strategii didactice utilizate în învățarea online, adaptate elevilor clasei a II-a
Școala românească se află într-o continuă transformare, activitatea fiecărui cadru didactic presupune muncă, interes, implicare. Pe lângă conținuturi, școala are menirea să dezvolte valori, atitudini, abilități – competențe. Elevii învață să fie corecți, responsabili, altruiști, empatici, deschiși spre noi experiențe. Adaptarea continuă la schimbare și noile evoluții din educație a determinat dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor încă de la o vârstă fragedă. Pentru a face față învățământului digital, am adaptat nivelului clasei la care predau, clasa a II-a, câteva strategii de lucru utile, atât în activitatea de predare, cât și în etapa de consolidare. Cele cinci strategii prezentate conțin descrieri, etape de lucru, aplicații digitale folosite, beneficii, exemple de aplicare în activitatea proprie. Strategiile pe care le-am ales în acest articol se pot utiliza în cazul învățării sincron, dar și asincron.
Articol integral →Principalele tendințe manifestate în planul metodologiei didactice
Activitatea didactică se prezintă ca un demers multilateral, ca o acţiune de dezvoltare a fiinţei umane, iar îndeplinirea sa are loc în situaţii specifice în care influenţa profesorului, orientată către dobândirea unei schimbări în pregătirea elevului este sprijinită de acţiunea personală de învăţare a acestuia. De aceea, tot ce realizează cadrul didactic, ca influenţă exterioară, nu se reflectă imediat asupra progresului elevului, ci devine un factor condiţionat de o schimbare doar atunci când reuşeşte să implice școlarul într-un demers intelectual, într-o demonstrație volitivă sau într-o manifestare afectivă. În scopul îndeplinirii unor finalitaţi educative, adaptarea metodelor didactice la caracteristica principală a intervenției îi revine cadrului didactic.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei