Implicarea elevului și profesorului în pregătirea olimpiadelor și concursurilor școlare la disciplina istorie

În contextul actual, este nevoie de o motivare extrinsecă pentru încurajarea participarea la olimpiadele și concursurile școlare, atât pentru elev, cât și pentru profesor. Paradigma actuală a sistemului școlar a făcut ca participarea la concursurile școlare la disciplina Istorie la nivelul gimnazial să fie o „misiune” extrem de dificilă. Elevul de gimnaziu este foarte greu „de implicat” în participarea la concursurile școlare.

Articol integral →

Reorganizarea inovativă a activităților de predare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a (Proiect)

Proiectul intitulat „Creșterea performanțelor și calității proceselor prin reconfigurarea arhitecturii curriculare și reorganizarea inovativă a activităților de predare-învățare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a” reprezintă o inițiativă educațională ambițioasă cu un impact semnificativ în domeniul învățământului. Acest proiect-pilot are ca obiectiv central îmbunătățirea atât a performanțelor școlare ale elevilor de clasa a XII-a, cât și a calității proceselor educaționale în cadrul acestor clase. Prin inovare și flexibilitate, proiectul urmărește să redefinească modul în care elevii învață, să sporească rezultatele academice și să creeze un mediu școlar care să promoveze starea de bine a elevilor. În continuare, vom explora în detaliu obiectivele, activitățile și metodele propuse în cadrul acestui proiect, precum și modul în care acesta se adresează diferitelor aspecte ale educației, de la curriculum și resurse umane până la resurse financiare și diseminarea rezultatelor. Acest proiect reprezintă o oportunitate de a transforma procesul de învățare și de a crea un model educațional mai eficient și mai adaptat nevoilor elevilor din clasa a XII-a.

Articol integral →

Dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor – o componentă esențială a succesului

Conceptului de „inteligență emoțională” nu este unul nou, ci își are rădăcini în anii ’20 ai secolului trecut, când profesorul american Edward Lee Thorndike (Columbia University) identifică, pe lângă „inteligenţa generală, academică”, un alt tip de inteligenţă, definind-o ca „inteligenţă socială” și care ulterior va fi raportată la conceptul de „inteligenţa emoţională”. Inteligența emoțională definește capacitatea de a înţelege şi de a acţiona abil şi echilibrat în cadrul relaţiilor interpersonale sau interumane. Două decenii mai târziu, la începutul anilor ’40, psihologul româno-american David Wechsler (unul dintre promotorii testelor IQ), vorbește despre „elementele intelectuale” şi „elementele non-intelectuale” (factori afectivi, personali și sociali) necesare adaptării, evoluției și succesului individului în mediul în care trăiește. Cu alte cuvinte, inteligența emoțională reprezintă abilitatea de a înțelege și de a gestiona propriile emoții, precum și de a percepe și relaționa cu emoțiile altor persoane. Pentru elevi, dezvoltarea acestei abilități este la fel de importantă ca și învățarea materiilor, deoarece îi ajută să devină adulți echilibrați, încrezători și capabili să facă față provocărilor vieții.

Articol integral →

Egalizarea șanselor elevilor pentru progres și performanță școlară prin instruire diferențiată

Egalitatea șanselor pentru toți elevii poate fi realizată, printre altele, și prin instruire diferențiată. Diferențierea, ca atribut al individului şi integrarea, ca scop al acţiunii de formare a individului, sunt coordonate ale dezvoltării personalității umane. Instruirea diferențiată la fizică vizează adaptarea activităţii de învăţare la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi ritmul propriu fiecărui elev în parte.

Articol integral →

Școala, familia și comunitatea, împreună pentru reușita școlară

Într-o lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, comunitatea locală, părinţii și cadrele didactice trebuie să se străduiască împreună pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte. În situaţia actuală, când se pune accent tot mai mult pe implicarea comunităţii locale în viaţa şcolii, în vederea desfăşurării în bune condiţii a unei educaţii de calitate, am considerat necesar ca între şcoala noastră şi comunitatea locală să se realizeze şi să se consolideze un parteneriat educaţional. În baza unor prevederi legale şi pe baza unor relaţii tradiţionale bune, stabilite de-a lungul timpului, școala Todireşti s-a implicat în activităţile comunităţii locale, promovând valori cum ar fi: asigurarea egalităţii şanselor în educaţie, revigorarea spiritului civic, a comunicării deschise, dezvoltarea cooperării şi colaborării, cât şi organizarea acţiunilor de interes comunitar. Din acest motiv, întreaga comunitate ar trebui să fie devotată şcolii, elevii să fie încurajaţi să participe la viaţa comunității, iar şcoala să se deschidă spre comunitatate. Proiectele de parteneriat educaţional încheiate cu comunitatea locală – primărie, poliţie, dispensar, biserică – au avut ca argument educaţia elevilor pentru cetăţenie democratică, în vederea formării unor cetăţeni activi şi responsabili, capabili să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii. De aceea, aceşti trei parteneri, şcoala-familia şi comunitatea au acelasi scop, educarea tinerei generaţii, formarea simţului civic, a gradului de implicare în viaţa socială cât şi în propria învăţare. Școala noastră a încearcat să răspundă cerinţelor elevilor şi părinţilor şi să ofere acestora sprijinul necesar pentru ca ei să se poată implica mai bine în reușita școlară a copiilor și să manifeste disponibilitate acordând mai multă importanţă școlii.

Articol integral →

Abordarea pozitivă a comportamentului copilului. Planul B

Modelul Soluții Colaborative şi Proactive, propus de Greene (2015), este un model educaţional aplicat cu preponderenţă în cadrul instituţiilor de învătământ unde comportamentele de tip problematic tind să fie tot mai numeroase şi afectează cel mai adesea desfăşurarea în condiţii optime a demersului didactic, dar se doreşte şi o soluţie prin implicarea tuturor partenerilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice, specialişti). Modelul pleacă de la ideea că apar comportamente neadecvate din cauza faptului că acești copii nu au dezvoltate anumite aptitudini care să-i determine să se adapteze la cerințe, cu alte cuvinte, ei se comportă bine dacă pot sau știu cum ar trebui să se comporte bine. Aceste „abilități nedezvoltate” devin problematice în anumite situații sau în condiții specifice care generează probleme nerezolvate. Astfel, autorul propune un instrument privind Evaluarea aptitudinilor nedezvoltate şi a problemelor nerezolvate, un ghid cu dificultățile pe care le pot avea copiii în diferite situații generale, concomitent cu modul concret de manifestare a acestora în situații particulare.

Articol integral →

Raportarea la greșeală în procesul de învățare

În mod obișnuit, suntem învățați să ne ferim de greșeală și să considerăm greșeala ca fiind premisa unei pedepse, a unei sancțiuni negative ori chiar a eșecului. Starea afectivă asociată cu greșeala este încărcată negativ – frică, rușine, tristețe sau chiar furie, iar discuțiile despre greșeli sunt mai degrabă mustrare, ceartă, decât analiză, reflecție, generalizare a lecțiilor învățate. Scopul învățării era (și încă mai este) performanța. O dovadă la îndemână și foarte puternică o reprezintă documentele strategice, naționale, în care termenul „performanță” apare extrem de des. De asemenea, simpla analiză a discursului public despre educație aduce în prim-plan aceeași preocupare exagerată pentru performanță, pentru standarde înalte, fără loc de greșeală. Cu toate acestea, cel puțin în comunitatea pedagogică și psihologică, se pot observa schimbări în modul de raportare la greșeală.

Articol integral →

Construirea încrederii în sine la preșcolari

Este important să ai încredere în forțele tale? Este important să facem în așa fel încât copiii din clasa noastră să devină puternici, conștienți de capacitățile lor, înarmați cu încredere în sine care să îi ajute să meargă înainte și să reușească în tot ceea ce își propun? Da. Este important. Menirea noastră este să le educăm copiilor încrederea în sine pentru că nu te naști cu ea. Cum procedăm pentru a avea reușite în acest sens? O modalitate ar fi aceea de creare a unor ocazii în care copiii să-și pună în valoare abilitățile personale; dacă are talent muzical, va interpreta o melodie în fața colegilor, dacă e un bun desenator, va realiza povestea unei zile la grădiniță și o va prezenta colegilor, dacă este un bun orator, va fi povestitorul zilei ori de câte ori se va ivi ocazia ș.a.m.d. O altă modalitate este aceea prin care le oferim feedback pentru ceea ce fac, îi încurajăm. Îi putem provoca, invitându-i să-și pună în mișcare imaginația și creativitatea. Au puteri nebănuite atunci când sunt încurajați și susținuți. Și sunt capabili să creeze lucruri minunate. Important este ca cei de lângă ei să admire produsul creației lor, să-i înțeleagă.

Articol integral →

Reguli pentru gestionarea optimă a timpului în învățare

Timpul este una dintre cele mai valoroase resurse pentru omenire, însă adesea nu îl folosim eficient sau nu știm să îl prețuim. Ziua are același număr de ore pentru toată lumea, dar sunt persoane care reușesc să realizeze mai multe sarcini și să aibă și timp liber pentru ei. Acest lucru se întâmplă deoarece știu să își organizeze TIMPUL. În acest articol, am întrunit nouă reguli pentru gestionarea optimă a timpului în învățare, gândite ca sfaturi de urmat de către elevi. Deoarece emoțiile și învățarea sunt inseparabile, am punctat și câteva sfaturi pentru a-i ajuta pe elevi în gestionarea unor aspecte care țin de inteligența emoțională.

Articol integral →

Cum influențează cadrul didactic inteligența emoțională a copiilor?

Calitatea relației profesor-elev este foarte importantă și este o bună relație atunci când implică deschidere, transparență, grijă față de celălalt. Limbajul acceptării ajută elevul să se înțeleagă și să-și accelereze drumul spre independență. Ascultarea activă implică relaționarea cu elevul și asigură eficiența comunicării. Copiii au nevoie de susținere pentru a înțelege lumea în care trăiesc și este important să le dezvoltăm sentimentul comuniunii sociale și dispoziția spre colaborare. Profesorul este un model pentru elevi și aceștia vor tinde să-i imite atitudinile, opiniile.

Articol integral →