Contribuția educației fizice la actul educațional
În cadrul procesului educațional, educația fizică și activitățile cu caracter sportiv se află într-o continuă dezvoltare. Acestea contribuie la menținerea sănătății, creșterea capacităților fizice și intelectuale, folosirea utilă a timpului liber, dezvoltarea armonioasă fizică și morală. Educația fizică urmărește cu precădere influențarea dezvoltării și perfecționării laturii fizice (biometrice) a personalității funcție specifică a obiectului. Influențele sale nu sunt strict limitate, însă. Acestea se plasează pe o arie mult mai largă, favorabil și asupra activității intelectuale afective si moral volitive. Influențele integrative au o valoare sporită datorită caracterului practic-activ corespunzător procesului de educație fizică, particularităților organizării activităților în cadrul lecțiilor de educație fizică – caracterul ordonat al exercițiilor, autoorganizarea echipelor, sprijinirea reciprocă, disciplina solicitată în condițiilor unor activități de joacă, competitivitatea etc.
Articol integral →Caracter și educație școlară
Formarea caracterului elevilor reprezintă un scop al educației. Deși uneori se accentuează latura intelectuală a educației și se alunecă spre maratonul achizițiilor intelectuale, beneficiile educației morale nu trebuie neglijate. Prin acest articol, doresc să subliniez importanța modelării caracterului elevilor prin educația școlară.
Articol integral →Cum influențează cadrul didactic inteligența emoțională a copiilor?
Calitatea relației profesor-elev este foarte importantă și este o bună relație atunci când implică deschidere, transparență, grijă față de celălalt. Limbajul acceptării ajută elevul să se înțeleagă și să-și accelereze drumul spre independență. Ascultarea activă implică relaționarea cu elevul și asigură eficiența comunicării. Copiii au nevoie de susținere pentru a înțelege lumea în care trăiesc și este important să le dezvoltăm sentimentul comuniunii sociale și dispoziția spre colaborare. Profesorul este un model pentru elevi și aceștia vor tinde să-i imite atitudinile, opiniile.
Articol integral →„Formele fără fond” ale evaluării
De curând am avut o experiență neplăcută, dar, cumva, nu tocmai neașteptată. Am dus o clasă de liceeni în laboratorul de informatică și le-am dat ca sarcină de lucru să creeze un material ppt sau doc nu foarte lung cu imagini și text minimal despre tema lecției curente. În timp ce lucrau, mă deplasam printre ei, iar observațiile au fost surprinzătoare în sensul negativ: mulți, prea mulți, nu știau să caute informația, nu știau să selecteze, nu știau să editeze materialul. Veți spune că i-am luat pe nepregătite, că nu au avut timp suficient. Asta bombăneau și unii dintre elevi la sfârșit, deși modul în care au lucrat demonstra lipsa unor instrumente de lucru. Dar, cu câteva luni înainte primiseră din timp o temă asemănătoare, iar rezultatul a fost și mai slab. De fapt, ce nu e în regulă? Ce mecanism lasă elevul în stadiul de analfabet funcțional? Căci asta ești dacă nu poți face altceva decât rezolva la infinit exerciții repetitive.
Articol integral →Procesul de învățământ prin prisma reușitei școlare
Abordarea procesului de învățământ prin prisma eficienței sale se impune astăzi cu tot mai multă insistență. Măsura eficienței îmbracă forma succesului sau insuccesului şcolar. Pentru asigurarea succesului şcolar, important este modul în care se realizează joncţiunea dintre informaţie şi procesele psihice ale învăţării. Antrenarea şi utilizarea unei game cât mai extinse a acestor procese amplifică caracterul formativ al învăţământului şi creează condiţii favorabile pentru activitatea ulterioară de învăţare. Cunoştinţele sunt indispensabile pentru realizarea acestui deziderat. Efectul lor pe planul învăţării depinde, însă, de modul în care sunt prelucrate şi transmise cu ajutorul strategiilor didactice. Logica internă a unei discipline de învăţământ nu se suprapune şi nu se transpune automat în logica internă a învăţării.
Articol integral →Transdisciplinaritate în cadrul orelor de limba și literatura română – exemple practice
Prin proiectarea unui demers didactic transdisciplinar, în cadrul disciplinei Limba și literatura română, explorarea textelor literare pornește de la valorificarea experiențelor proprii, până la realizarea propriilor judecăți de valoare asupra acestora. Strategiile didactice bazate pe transdisciplinaritate nu sunt doar atractive pentru elevi, ci contribuie activ și la dezvoltarea gândirii critice, a creativității, a creșterii stimei de sine, a încrederii în propriul potențial, a expresivității emoționale, a autoeficacității, a acceptării, a empatiei și a toleranței față de cei din jur. Consider că pentru o învățare activă și productivă este necesară coeziunea grupului, dar și promovarea incluziunii școlare. Toate acestea sunt posibile prin activitățile interdisciplinare și transdisciplinare, ce implică utilizarea diverselor metode activ-participative, ce presupun interacțiune și cooperare între elevi și elevi-profesor.
Articol integral →Resurse educaționale deschise la geografie. Concept, criterii de realizare, clasificare, exemple
Resursele educaționale deschise (RED) sunt resurse licențiate liber (CC BY), accesibile de către orice persoană interesată (profesori, elevi, părinți), sunt centrate pe formarea de competențe și au caracter transferabil adică pot fi organizare și reorganizare în variate scopuri și modalități, în contexte diferite. În funcție de momentul lecției în care pot fi utilizate sau de destinatarul acestora, RED-urile pot fi clasificate în mai multe categorii.
Articol integral →Plagiatul în mediul academic
Cauzele plagiatului sunt multiple. Ar putea fi experiența precară a studenților/ elevilor în realizarea proiectelor la diverse cursuri, neprezentarea aspectelor ce țin de plagiat, lenea și lipsa de interes, dar și „manifestarea acestuia acolo unde există interes comercial sau acolo unde sunt acordate titluri de merit, fiind axat în special pe lucrările de valoare în domeniul economiei, artei sau științei” . Conform unor lucrări științifice, există două tipuri de plagiat: plagiatul integral (cuvânt cu cuvânt) și subtil, adică folosirea mai multor cuvinte, fraze sau mici fragmente. Astfel plagiatul apare când un potențial autor copiază anumite secvențe din lucrarea unui alt autor sau din lucrările mai multor autori sau copierea integrală unui asemenea conținut fără utilizarea citării sau trimiterii la conținut prin cuvântul apud.
Articol integral →Managementul carierei didactice – cadrul general
Cariera constă într-o succesiune de activități și de poziții profesionale pe care o persoană le parcurge, precum și atitudinile și componentele asociate acestora care se dezvoltă de-a lungul timpului. În esență, cariera constă în succesiunea de posturi dintr-o anumită ierarhie, practic, o succesiune de experiențe, separate, însă corelate între ele prin care orice om trece, de-a lungul vieții sale[1]. Altfel spus, dezvoltarea carierei, ori dezvoltarea profesională, are un obiectiv central, iar el se referă la însușirea de cunoștințe utile poziției actuale, dar și ale celei viitoare. Atunci când vorbim de o carieră individuală, ne referim la faptul că ea implică atât viața profesională, cât și pe cea familială – orice om este capabil să își dezvolte un concept propriu prin care își autoevaluează atât calitățile, cât și valorile, iar acest proces este mereu dinamic, având loc pe tot parcursul vieții. Importanța socială a carierei didactice este uriașă, dacă privim din perspectiva transformării profunde a personalității, a dezvoltării substanței intelectuale, fizice, însă și socio-morale ale celor educați.
Articol integral →Dezvoltarea reprezentărilor despre spațiu la copiii de vârstă preșcolară mare prin intermediul metodelor de explorare
Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a apărut și tendința cadrelor didactice de a integra la maxim tehnologiile informaționale în acul educațional. Educatorul, de cele mai multe ori, utilizează irațional resursele digital-interactive, din motiv că aceste tehnologii captivează atenția copiilor și le asigură o motivare în procesul instructiv-educativ. Cu toate acestea, se uită de faptul că tehnologiile informaționale pot influența negativ dezvoltarea preșcolarului, iar specialiștii recomandă să stea cât mai puțin în fața gadgeturilor. Din acest motiv, educatorului trebuie să se axeze în construirea actului educațional mai mult pe metode ce facilitează manipulare de obiecte, să se bazeze pe acțiuni de cunoaștere prin explorare-investigare.
Ministerul Educaţiei