| |
Roxana-Alina Patriche
|
Activitatea didactică se prezintă ca un demers multilateral, ca o acţiune de dezvoltare a fiinţei umane, iar îndeplinirea sa are loc în situaţii specifice în care influenţa profesorului, orientată către dobândirea unei schimbări în pregătirea elevului este sprijinită de acţiunea personală de învăţare a acestuia. De aceea, tot ce realizează cadrul didactic, ca influenţă exterioară, nu se reflectă imediat asupra progresului elevului, ci devine un factor condiţionat de o schimbare doar atunci când reuşeşte să implice școlarul într-un demers intelectual, într-o demonstrație volitivă sau într-o manifestare afectivă. În scopul îndeplinirii unor finalitaţi educative, adaptarea metodelor didactice la caracteristica principală a intervenției îi revine cadrului didactic.
Articol integral →
|
Cristina Lăcătușu
|
Textul își propune să scoată în evidență importanța stimulării creativității elevilor în cadrul orelor de Limba și literatura română, mai ales că avem la îndemână materialul necesar, literatura, care poate fi utilizată în diferite moduri: în cadrul unor ateliere, concursuri, activități interdisciplinare.
Articol integral →
|
Valerica Mititelu
|
Școala modernă presupune adaptarea stilului de predare la modul de a învăța al generației actuale. De aceea, este nevoie să folosim creativitatea pentru a găsi metodele eficiente pentru elevii noștri, pentru diferitele stiluri de învățare pe care le avem în clasă.
În cadrul proiectului Erasmus+ SOFT SKILLS, am ales o abordare transdisciplinară pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă fapte, evenimente și fenomene din jurul lor printr-o abordare experiențială și integrată, pornind de la textele literare și trecând prin STEAM. Întrucât rezultatele unei astfel abordări sunt foarte bune, consider că exemplele de bune practici sunt utile tuturor cadrelor didactice deschise la nou.
Articol integral →
|
Valentina Stancu
|
Activitatea de învăţare a noţiunilor şi conceptelor matematice este o activitate complexă, cu multe provocări pentru cadrele didactice din ciclul primar. Pentru a demonstra eficienţa folosirii jocului didactic, am inițiat o microcercetare educaţională pentru evidențierea unor relaţii cauzale între abordarea de tip ludic și performanța crescută a elevilor (ipoteza de cercetare). Experimentul a reprezentat principala metodă de investigaţie. Observaţia a fost utilizată în perioada premergătoare şi în timpul desfăşurării experimentării, cu scopul de a compara şi surprinde comportamentul, reacţiile elevilor şi mai ales, condiţiile psihopedagogice în care jocul didactic asigură situației educative o deosebită valoare formativă.
Articol integral →
|
Ana Hîrțan
|
Fiecare activitate din grădiniță trebuie să fie o reuşită, să aducă de fiecare dată lucruri noi şi interesante pentru cel ce învaţă, astfel încât, în urma fiecărei activităţi, personalitatea copilului să cunoască modificări şi transformări pozitive. Educatoarea este cea care optează pentru strategia potrivită, pentru metode, procedee și mijloace de învățământ diverse și interactive, astfel ca acestea să producă modificări pozitive în dezvoltarea personalității copilului preșcolar.
Articol integral →
|
Paula Stîna
|
Plecarea părinților la muncă în străinătate afectează starea emoțională a copilului de vârstă preșcolară și școlară mică, având un impact asupra dezvoltării acestuia. Tristețea, sentimentul de abandon, comportamentul agresiv și scăderea rezultatelor școlare se numără printre principalele simptome psihologice întâlnite la copiii ai căror părinți se află la muncă în străinătate. Implicarea acestor copii în activități cu caracter socio-emoțional conduce la o îmbunatățire semnificativă a gradului de adaptare și capacitate socială, de integrare socio-afectivă, precum și a autocontrolului acestora.
Articol integral →
|
Mirela Rusu
|
Studiul privind impactul migraţiei părinţilor asupra elevilor din învățământul preuniversitar din județul Mehedinți şi-a propus să evidenţieze impactul pe care plecarea părinţilor îl are asupra bunei dezvoltări a elevilor, nevoile pe care aceşti elevi le au pe perioada lipsei părinţilor, şi de asemenea, pe baza nevoilor evidenţiate, să recomande şi să dezvolte cele mai potrivite tipuri de servicii pentru acest grup ţintă. De asemenea, studiul îşi propune să analizeze situaţia grupului ţintă (a elevilor cu părinţi plecaţi să muncească în străinătate) din perspectiva respectării drepturilor copilului garantate prin Convenţia ONU privind drepturile copilului, ratificată şi de România şi prin Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Articol integral →
|
Rodica-Crina Luntraru
|
Am realizat acest studiu de caz pornind de la problemele pe care le-am semnalat la comportamentul unui elev de clasa I din mediul rural. Astfel, am realizat un plan de intervenție pentru a ameliora, pe cât posibil, problemele semnalate. Având în vedere situația de față am încercat să determin și să elimin cauza, precum și să elaborez un plan pe termen lung pentru a remedia comportamentul elevului, pentru a-l pregăti suplimentar, ceea ce ar preveni abandonul școlar. De precizat este faptul că familia nu a dorit să contribuie activ în restabilirea emoțională a elevului și la îndreptarea sa comportamentală, fiind de părere că ceilalți sunt vinovați pentru manifestările copilului lor.
Articol integral →
|
Violeta-Daniela Nedelcu
|
Articolul prezintă prima activitate dintr-un demers didactic pe care îl ilustrez cu metoda Project Based Learning. Plecând de la programa de limba și literatura română, de la cele cinci domenii de conținut, m-am gândit să caut o abordare prin care să le ofer elevilor ocazia de a uni câteva discipline și chiar de a le depăși, descoperind corespondențe în viața de zi cu zi. Astfel, la capitolul „Genul liric”, am apelat la metoda PBL – Project Based Learning, cunoscută în limba română ca învățarea bazată pe proiect. Scopul a fost să le ofer elevilor sentimentul că Învățarea are rost, obiectivul fiind să creez contexte de învățare inter- și transdisciplinare. Genul liric îl înscriu într-un demers mai larg, care a cuprins și o cercetare desfășurată de elevi asupra unora dintre versurile melodiilor românești ascultate de mare parte dintre copii, de la cei foarte mici până la mai mari.
Articol integral →
|
Cristina-Silvia Dedu
|
Cercetările şi practica jocului didactic au arătat că acesta este o strategie utilă, preferată altora pentru realizarea diferitelor obiective propuse de către profesor. Jocul poate îndeplini multiple funcţii în procesul de învăţare, dacă i se exploatează toate valenţele. Jocul îndeplineşte o funcţie esenţială – aceea de organizare, întrucât permite o bună planificare şi exploatare a timpului. Acesteia i se alătură funcţia motivaţională- implicarea necondiţionată şi activă a elevului. Prin premisele oferite de cunoaşterea mai bună a colectivului, se atinge şi funcţia cognitivă a jocului. Funcţia didactică este şi ea implicată o dată cu activizarea tuturor participanţilor şi, nu în ultimul rând, este vizată funcţia educativă prin formarea unui sistem propriu solid de valori.
Articol integral →
|
Claudia Smarandache
|
Una dintre cele mai moderne și controversate modalități de stimulare a învățării active, făcând apel la situații imaginare, este învățarea folosind jocurile pe calculator. Deoarece oferă un context motivațional favorabil învățării și conduce la o învățare eficientă aceasta a început să câștige tot mai mult teren în sălile de clasă.
Numeroase studii din domeniul educațional au demonstrat faptul că elevii învață mai bine făcând, gândind, explorând, participând la interacțiuni de calitate, relaționând și intervenind în diverse contexte- altfel spus atunci când sunt implicați într-un proces de învățare activă.
Articol integral →
|
Carmen Popescu
|
VoiceThread este un instrument de colaborare care permite unui utilizator înregistrat să partajeze imagini, să scrie, să înregistreze un comentariu audio, să discute cu alți utilizatori, să scrie comentarii sub formă de text la un document online. Poate fi folosit atât ca metodă complementară de predare, cât şi pentru realizarea unor proiecte în sistem colaborativ.
Articol integral →
|
Roxana Chelariu
|
În vederea înțelegerii modernității, este necesară interogarea noilor moduri de învățare și socializare ale identității individuale și colective. Integrarea TIC în cadrul orelor de curs depășește simpla nevoie și devine imperios necesară, aceasta fiind justificată de miza educativă, socială și economică, elevii de astăzi fiind adevărați „homo connecticus”. Tehnologia se constituie ca un instrument ce vine în serviciul elevului și profesorului. Noile metodologii nu vizează doar „quoi apprendre”, ci mai ales „comment apprendre”, „comment découvrir” et „comment intégrer”.
Pornind de la aceste principii, am încercat să înțelegem locul și importanța unor jocuri si aplicații online sau offline în cadrul orelor de limbă franceză.
Articol integral →
|
Dana Ioana
|
Despre educație se vorbește foarte mult în toate mediile și situațiile sociale. Instituțiile, organizațiile sociale, comunitățile umane, dar și fiecare om, în numeroase contexte de viață, individuale și colective, evocă puterea sau slăbiciunea educației în fața unor rezultate în activități care duc la satisfacții sau insatisfacții, la succes sau insucces.
În ultimii ani, școala românească se confruntă cu o problemă complexă-educarea inteligenței emoționale, înțeleasă ca o capacitate de control şi autocontrol al stresului şi emoţiilor negative, având ca scop accelerarea unui comportament dezirabil sau decelerarea unui comportament indezirabil.
Discrepanţa dintre situaţiile negative de viaţă şi aşteptările noastre duce frecvent la emoţii negative pe care este bine să învăţăm să le gestionăm eficient. Intervenţiile cognitiv-comportamentale prin educaţie rațional-emotivă şi comportamentală sunt cele mai eficiente intervenţii de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.
Articol integral →
|
|
|
