| |
Ana-Maria Cristea
|
Teoria inteligențelor multiple este un concept elaborat de Howard Gardner în 1983 și susține existența, la nivelul fiecărui individ, a unui set de opt inteligențe, care descriu mult mai bine capacitatea cognitivă a omului printr-un set de abilități, talente, deprinderi mentale. Toți indivizii normali posedă fiecare dintre aceste inteligențe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferențiază este gradul lor de dezvoltare și natura unică a combinării lor.
Articolul evidențiază nevoia adaptării procesului de predare în funcție de capacitatea, talentul și abilitățile elevilor în urma identificării inteligențelor tari, cum le-a numit renumitul Horward Gardner. În acest context, se pune accentul pe creativitatea și dorința cadrului didactic de a realiza lecții interdisciplinare, interactive și atractive pentru fiecare elev stimulându-i astfel potențialul la maxim.
Articol integral →
|
Lucia Costru
|
Lectura este o competență absolut indispensabilă omului cult, este cheia care deschide uși spre experiențe, educație, cunoaștere, carieră și imaginație. Întreaga cunoaștere rezidă din lecturi, deoarece cartea rămâne a fi nevoia care decide în mod hotărâtor evoluția socială și culturală a speciei umane. Cei care citesc, care au cunoscut plăcerea lecturii au reușit să atingă un stadiu important în dezvoltarea lor intelectuală. Cartea ne permite să descoperim o dimensiune superioară a umanului din noi și este un izvor de enormă satisfacție, o bucurie a vieții!
Articol integral →
|
Daniela-Paraschiva Danka
|
Lectura nu este o simplă citire a unui text, este transpunere, trăire, emoție și de foarte multe ori… vindecare: a unui suflet, a unei minți, a unei vieți. Este acea oază de liniște într-un tumult al sufletului. Am căutat în ultimii ani texte literare care, pe lângă valențele formative (comprehensiune, analiză și interpretare), să-i și surprindă pe elevi, nu doar prin acțiune, dar și prin mesajul transmis.
În articolul de față, doresc să evidențiez importanța lecturii în viața elevilor.
Articol integral →
|
Bianca Burciu
|
În literatura de specialitate se cristalizează o serie de viziuni asupra didacticii literaturii și implicit a lecturii. Într-o analiză atentă a noii didactici, este evident că dezvoltarea personală a elevului a devenit primordială, iar noua didactică devine „un spațiu de reflecție și de acțiune” (Alina Pamfil) care încurajează dialogul elevului cu literatura. De altfel, încă din prima jumătate a secolului XX, se promovează în didactica lecturii, diverse tipare dominante de înțelegere și interpretare a rolului formator al cititului.
Articolul urmărește dinamica dialogului elevului cu literatura și subliniază rolul de consilier al profesorului în relație cu textul literar.
Articol integral →
|
Vasilica-Nelia Nicula
|
Acest articol sintetizează activitățile pe care le-am derulat cu elevii clasei a XI-a pentru Descoperirea literaturii populare. Prin folosirea metodei studiului de caz, le-am propus elevilor abordarea baladei Miorița într-o manieră incitantă și provocatoare. Această metodă activ-participativă îi ajută pe elevi să învețe prin descoperire și cooperare. De asemenea, accentul pus pe prezentarea produselor realizate de elevi, transformă ora de română, dându-i dinamism și autenticitate.
Articol integral →
|
Alina-Mihaela Alecse
|
Capacitatea de comunicare redă posibilitatea oamenilor de a interacționa cu semenii, de a realiza cu ei un schimb informațional și de a uza de semne și simboluri a căror semnificație este stabilită în mod convențional. Dezvoltarea capacității de comunicare în grădinița de copii este unul din obiectivele majore care se realizează în mod treptat, prin lărgirea relațiilor verbale cu cei din jur, în condițiile manifestării de către copil a curiozității de cunoaștere. În vederea dezvoltării exprimării orale, educatoarea trebuie să-și propună și să realizeze scopul de a stimula vorbirea și audierea în toate felurile de joc.
Articol integral →
|
Alina Andrieș
Anca-Mihaela Ciobanu |
Prezentul articol sintetizează principalele acțiuni ecologice demarate în anul școlar 2020-2021 de către 6 grădinițe – 4 din municipiul Iași, 1 din județul Olt, 1 din București – 2 școli, în parteneriat cu părinții preșcolarilor implicați, Asociația Mai Bine, SalubrIS Iași, Centrul Municipal de Colectare Iași, Palatul Copiilor Iași și Evenimentul. Proiectul, continuat și în acest an școlar, își propune așa cum este prezentat în argument: „dezvoltarea de timpuriu a deprinderilor și capacităților specifice protejării naturii, pentru preșcolari și elevi, prin implicare și interacțiune directă cu părinții acestora şi restul comunității”.
Articol integral →
|
Gigel Duca
|
Noțiunea de competență a invadat discursul pedagogic contemporan. O găsim în lucrările cercetătorilor, în vocabularul profesorilor și în textele instituționale elaborate de oficialități și concretizate prin ordine formale oficiale adresate profesorilor. Însă ea a apărut mai întâi în limbajul lumii întreprinderilor și al muncii și a pătruns în lumea școlii prin intermediul formării profesionale inițiale și continue.
Articol integral →
|
Oltea Nistor
|
Avantajele oferite de utilizarea instrumentelor digitale în procesul de instruire impun stabilirea cât mai exactă a modului în care pot fi cât mai bine valorificate calitățile acestora ca interactivitatea, acuratețea activităților efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor, posibilitatea de a oferi feedback imediat şi, mai ales, faptul că pot interacţiona consistent şi diferenţiat cu fiecare elev în parte.
Articolul prezintă avantajele utilizării platformei Classkick în activitatea sincron sau asincron.
Articol integral →
|
Lavinia Ispas
|
În societatea contemporană, aflată într-o permanentă evoluție și într-o dinamică accelerată, mai ales în domeniul tehnologic, utilizarea calculatorului în sistemul școlar devine din ce în ce mai mult o necesitate. Generațiile actuale de elevi sunt acei “nativi digitali”, care sunt înzestrați de mici cu temeinice competențe și abilități digitale formate și consolidate prin practicare și exersare frecventă. Această „alfabetizare” digital debutează de la cele mai fragede vârste, chiar în sânul familiei, unde copilul are multiple exemple, modele și se învață la fel ca si alte deprinderi de bază, precum mersul sau vorbirea.
Articol integral →
|
Mihaela Păduraru-Comănoiu
|
S-au scris extrem de multe articole în ultimul timp pe tema promovării imaginii instituției școlare, mai ales datorită datorită rolului marcant pe care îl are școala actuală în dezvoltarea unei societăți. Imaginea unei școli devine așadar extrem de importantă pentru toți cei ce intră pe porțile acesteia: profesori, părinți, elevi, membri ai comunității, iar această imagine, indiferent de aspectul exterior sau interior al școlii (deși uneori și acesta contează), este reflectată de buna pregătire, tactul și talentul cadrelor didactice angajate, de rezultatele obținute de elevi, de numărul de absolvenți, de tehnologia de care dispune școala, de calitatea activităților desfășurate în comunitate.
Articol integral →
|
Cristina Stan
|
Articolul prezintă proiectul eTwinning „L’école de l’égalité en scène”, care, pe lângă contribuția adusă la dezvoltarea competenței de comunicare în limba franceză și a competenței digitale, prin utilizarea creativă, conștientă și critică a noilor tehnologii, are un impact pozitiv asupra creării unui mediu școlar sigur și protector, a unei stări de securitate personală a elevilor, prin combaterea stereotipurilor și prejudecăților legate de sex, a oricăror forme de discriminare și violență din școală și din afara ei. Participarea elevilor la proiectele eTwinning a devenit un obicei în școala noastră, aceste proiecte îi învață pe elevi să învețe, căci le dezvoltă inițiativa, perseverența, implicarea, gândirea critică, îi pune în situația de a organiza propria învățare, inclusiv managementul timpului și al informației, conștientizând nevoile de învățare și identificând oportunitățile pe care le au prin colaborarea cu alți elevi din școlile partenere din străinătate, cu care atât elevii, cât și profesorii pot face schimburi de bune practici.
Articol integral →
|
|
|
