Toate articolele din categoria: Articole Propuse
TIC prin SMYLE – campanie găzduită de Școala Gimnazială Vladimir Streinu, Teiu
Tehnologia informației a înregistrat o evoluție fulminantă în ultimele decenii, fiind prezentă astăzi pretutindeni, în viața fiecărui individ, datorită faptului că în această lume haotică, în care timpul este poate cel mai de preț element, accesul la informații corecte și relevante este esențial, putând să transforme complet modul de viață al tinerilor din societatea actuală și cea de mâine. Societatea evoulează permanent si odată cu aceasta evoluează și aspirațiile noastre, ale tuturor. Activitățile campaniei SMYLE au făcut face parte din proiectul Asociației GEYC din București, adresat tinerilor din comunitatea locală, în care Școala Gimnazială Vladimir Streinu din localitatea Teiu, județul Argeș a avut rolul de partener.
Articol integral →Magia lecturii
Emile Faguet consideră cititul o artă şi încearcă să răspundă la o serie de întrebări referitoare la scopul acestei arte: Pentru ce citim? Ca să ne instruim? Ca să judecăm valoarea operelor? Pentru plăcerea noastră? De fapt, dacă ne gândim puţin, lectura în scopul instruirii este foarte importantă, însă nu oferă nicio plăcere decât, poate, satisfacţia că, în timp, ne simţim mai cultivaţi.
Articol integral →Importanța inteligenței emoționale în combaterea violenței școlare
„Oricine se poate înfuria – asta e uşor. Dar să fii furios pe persoana potrivită, în măsura potrivită, la timpul potrivit, pentru scopul potrivit şi în modul potrivit – asta nu e uşor.” (Aristotel, Etica Nicomahică). În ultima vreme se vorbeşte tot mai mult despre inteligenţa emoţională. De pildă, s-a descoperit faptul că persoanele care au o inteligenţă emoţională ridicată se descurcă mai bine în viaţă şi îşi ating mai uşor scopurile. De asemenea, aceste persoane relaţionează mai armonios cu ceilalţi şi au capacitatea de a-i convinge pe ceilalţi. Ele par să se bucure mai mult de viaţă, şi îi ajută şi pe ceilalţi să facă acelaşi lucru.
Articol integral →Întoarcerea spre un proces de învăţare intensivă (Teoria asociaționistă)
Învăţământul predominant frontal nu mai poate fi în actualitate în condiţii actuale ale dezvoltării societăţii româneşti per ansamblu. În acelaşi timp, nu poate fi nici selectiv; în opinia mea, şcoala trebuie să ofere tot mai mult elevilor, dar şi să ceară în aceeaşi măsură de la ei. Sistemul de educaţie trebuie să ofere elevilor un minim de cunoştinţe, deprinderi, concepţii şi interese, dezvoltându-le în acelaşi timp anumite capacităţi necesare pentru o integrare de succes în societate.
Psihologia ne oferă mai multe teorii despre învăţare, fiecare din ele poate fi susţinută cu anumite argumente şi cercetări, dar şi combătută în acelaşi timp, neexistând o teorie unică pentru învăţarea umană. Opinia mea este spre o reîntoarcere către un proces de învăţare intensiv.
Revenirea la vechile teorii ale învăţării – moft şi/sau necesitate?!
Abordarea optimistă a învățării prin medierea Feuerstein
Concepția indusă de metoda Feuerstein, aceea că inteligența este dinamică și flexibilă, că orice ființă umană este capabilă să își modifice structura cognitivă și că poate fi ajutată să realizeze aceasta prin procesul medierii reprezintă o viziune deosebit de optimistă asupra învățării.
Participarea la cursul ”Activating learning potential: Feuerstein’s Structural Cognitive Modifiability and Mediated Learning Experience Theory and the Instrumental Enrichment Programme” – urmare a obținerii unui grant UE, a relevat o abordare complexă și dinamică a felului în care pot fi ameliorate deficiențele cognitive, indiferent de cauzele acestora.
Îmbogăţirea vocabularului copiilor preşcolari prin activitatea de povestire
Activităţile de povestire au o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea limbajului copiilor sub aspect lexical-semantic.
Pornind de la premisa că limbajul, care evoluează spontan prin imitarea vorbirii celorlalţi, rămâne rudimentar, simplificat, fără posibilitatea accesului la generalizări, în timp ce limbajul sistematic influenţat atinge cote ridicate de bogăţie şi expresivitate, am ales activitatea de povestire ca modalitate de activizare, dezvoltare şi nuanţare a vocabularului preşcolarilor, datorită valorii lexicale a textelor narative, datorită aportului însemnat al acestora la îmbogăţirea zestrei lexicale, datorită locului pe care îl are povestea, basmul, povestirea în viaţa preşcolarilor.
Rolul dezvoltării profesionale a cadrului didactic în eficientizarea managementului clasei
La nivel mondial, problemele cu care se confruntă sistemele de educaţie au impus necesitatea modificării paradigmei educaţionale. Astfel, se vorbeşte despre investiţiile în educaţie şi formare profesională pentru a permite şi facilita învăţarea de-a lungul întregii vieţi. În toate domeniile, dezvoltarea resurselor umane reprezintă o necesitate, fiecare individ trebuie să-şi actualizeze competenţele profesionale, pentru a se adapta schimbărilor sociale, economice, politice, culturale etc.
Articol integral →Profesiunea didactică din perspectivă emoțională
Învestit în a modela personalităţi conform cerinţelor societăţii, PROFESORUL este “conceput ca voce a culturii, ca voce animatoare şi stimulatoare” (A. Christophe), ca exponent al culturii emoţionale, construct ce integrează în aria inteligenţei academice şi spectrul trăirilor emoţionale. Profesiunea didactică se distinge de toate celelalte profesiuni prin specificul ei social, de a realiza un permanent transfer de cultură, de cunoştinţe, de experienţe din care noile generaţii să extragă ceea ce le facilitează existenţa (I. Popa). Pentru ca acest transfer să fie eficient, e necesară o abordare completă şi complexă care să integreze şi cultura emoţională, aflată la intersecţia dintre psiho-afectivitate şi ştiinţă. Totodată, permanentele schimbări din învăţământul românesc solicită personalităţi puternice, inteligente, bine pregătite, apte să organizeze şi să conducă procese educaţionale în manieră competentă și creatoare.
Articol integral →Dezvoltarea competențelor de comunicare prin joc și dramatizare
În acest articol am propus un set de metode bazate pe repertoriul jocurilor şi activităţilor dramaturgice. Acestea ajută la extinderea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, contribuind la dezvoltarea competențelor de comunicare și a capacităților de gândire ale elevilor, dar şi la dezvoltarea personală a cadrului didactic, la nivelul încorporării strategiilor naţionale în domeniul inovării curriculumului.
Articol integral →Să-i învățăm pe elevi respectul față de muncă!
Fiecare copil reprezintă o speranţă pentru o lume mai bună, mai echitabilă. Se cuvine ca noi, adulţii, să avem grijă ca această speranţă să se dezvolte în cele mai bune condiţii.
Articolul este o pledoarie pentru respectul ce trebuie acordat muncii tuturor celor care produc bunuri pentru elevii din școlile noastre; în mod particular, ne referim la conştientizarea realităţilor privitoare la nevoile de bază ale copiilor din clasele noastre.
Ministerul Educaţiei