Forme de organizare a activității centrate pe cultivarea capacităților creatoare în cadrul disciplinei Arte vizuale și abilități practice

Demersul didactic organizat la disciplina Arte vizuale și abilități practice se dorește a fi orientat către lucrul atât frontal, individual, cât și pe grupe, încurajându-se inițiativa, stimulând creativitatea copiilor prin activități bazate pe joc, explorare, descoperire. Benefic pentru elevi ar fi o îmbinare a acestor modalități de organizare. În alegerea lor, se va ține cont  obiectivele urmărite, de conținuturile cu care se operează, de particularitățile individuale și de vârstă ale copiilor, de mijloacele de învățământ și nu în ultimul rând, de tactul pedagogic al cadrului didactic.

Articol integral →

Parteneriatul educațional – dimensiune cheie a dezvoltării relațiilor dintre elevi

Parteneriatul educațional, definit în literatura de specialitate drept modalitatea prin care, formal sau informal, mai mulți parteneri decid să acționeze împreună pentru atingerea unui interes comun, reprezintă un concept cheie al pedagogiei moderne, orientat către dezvoltarea personalității elevului care, trăind într-o perioadă de evoluție intensă a tehnologiei și a inteligenței artificiale, tinde spre o interacțiune virtuală a relațiilor cu cei din jur. Mai mult decât un concept, se conturează ideea că parteneriatul ar reprezenta o atitudine importantă în educație, idee lansată de către acei parteneri care doresc o schimbare în zona educației prin dezvoltarea relațiilor de prietenie, prin acceptarea diferențelor, toleranță, comunicare eficientă, cooperare, nondiscriminare, incluziune, egalitate de șanse, colaborare, flexibilitate, dinamism.

Articol integral →

Proiectele educative, generatoare de experiențe didactice formative. Exemple de bune practici

Potențialul larg al proiectelor educative de parteneriat local este generator de căutări şi soluții variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria şi în dragostea din  sufletul copiilor. Din practica școlară, pot spune că proiectele de parteneriat școală-familie-comunitate de succes necesită planificare, implementare și evaluare continuă bine gândite. Proiectarea parteneriatului trebuie să urmărească niște etape bine stabilite pentru atingerea scopului propus. Conţinutul acestor activităţi din cadrul proiectelor educative nu se regăseşte în programa şcolară, ci este concepută cu elevii, în funcţie de dorinţele şi necesităţile lor. Ele aduc noul, îmbină utilul/ învățarea cu plăcutul, oferind dascălului posibilitatea de a observa comportamentul copiilor şi în afara orelor de curs, în afara hotarului clasei, proiecte educative ce presupun activități outdoor, descoperindu-i şi ajutând astfel dascălul la conceperea ulterioară a demersului didactic în sala de clasă.

Articol integral →

Abordarea pozitivă a comportamentului copilului. Planul B

Modelul Soluții Colaborative şi Proactive, propus de Greene (2015), este un model educaţional aplicat cu preponderenţă în cadrul instituţiilor de învătământ unde comportamentele de tip problematic tind să fie tot mai numeroase şi afectează cel mai adesea desfăşurarea în condiţii optime a demersului didactic, dar se doreşte şi o soluţie prin implicarea tuturor partenerilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice, specialişti). Modelul pleacă de la ideea că apar comportamente neadecvate din cauza faptului că acești copii nu au dezvoltate anumite aptitudini care să-i determine să se adapteze la cerințe, cu alte cuvinte, ei se comportă bine dacă pot sau știu cum ar trebui să se comporte bine. Aceste „abilități nedezvoltate” devin problematice în anumite situații sau în condiții specifice care generează probleme nerezolvate. Astfel, autorul propune un instrument privind Evaluarea aptitudinilor nedezvoltate şi a problemelor nerezolvate, un ghid cu dificultățile pe care le pot avea copiii în diferite situații generale, concomitent cu modul concret de manifestare a acestora în situații particulare.

Articol integral →

Influența grupului școlar în îndreptarea unor aspecte comportamentale negative

În acest articol, prezentăm valențele educative ale grupului școlar în îndreptarea unor probleme comportamentale la nivelul clasei de elevi. Am pus accent pe relațiile interpersonale: de intercunoaștere elev-elev, elev-învățător, învățător-elevi, de intercomunicare în cadrul colectivului de elevi, relațiile socio-afective, educative, sau cele de influențare. Am făcut referire la cele două tipuri de forțe, cu rol orientativ și reglator: influența personală a profesorului – atât ca lider cât și ca factor exterior – și influența de grup, cu rol important în stabilirea normelor grupului, a modelelor de comportament grupal. Am prezentat un studiu de caz, cu toate etapele activității de gestiune a unei situații de criză. Am prezentat, apoi, un program de intervenție și aplicarea măsurilor, iar, în final, concluziile.

Articol integral →

Cum influențează cadrul didactic inteligența emoțională a copiilor?

Calitatea relației profesor-elev este foarte importantă și este o bună relație atunci când implică deschidere, transparență, grijă față de celălalt. Limbajul acceptării ajută elevul să se înțeleagă și să-și accelereze drumul spre independență. Ascultarea activă implică relaționarea cu elevul și asigură eficiența comunicării. Copiii au nevoie de susținere pentru a înțelege lumea în care trăiesc și este important să le dezvoltăm sentimentul comuniunii sociale și dispoziția spre colaborare. Profesorul este un model pentru elevi și aceștia vor tinde să-i imite atitudinile, opiniile.

Articol integral →

Impactul evaluării asupra reușitei/ nereușitei școlare

Onestitatea evaluării constituie pentru elevi un instrument de dezvoltare a încrederii în profesor și de instruire şi control a „justiției școlare”. Raportarea la nivelul general al clasei este adoptată de către majoritatea educatorilor. Cei care nu adoptă acest comportament pot fi suspectați fie de un prea mare orgoliu, fie de lipsă de tact pedagogic. Într-o asemenea situație, profesorul este tentat, de multe ori, să manifeste o exigență mai ridicată în aprecierea rezultatelor obținute de elevi.

Articol integral →

Educatorul care aduce bucuria în ochii copilului și recunoștința în sufletul părintelui

A fi educatoare înseamnă a educa, a modela emoțional, cognitiv și social copilul. A fi educatoare înseamnă a bate la poarta sufletului unui copil și a găsi cele mai potrivite căi pentru a intra. Am considerat că eu pot fi cea care presară magie peste copilărie, pot fi cea care are sămânța magică a cunoașterii și pot s-o sădesc, dezvăluindu-i tainele lumii, oferindu-i încredere și siguranță. Dezvoltarea copilului în grădiniță presupune o glisare către un alt tip de relaționare, pe care educatoarea trebuie să o ghideze. Dacă la început, relaționarea presupune familia și prietenii, mergând la grădiniță, mediul social se lărgește, intră în relație cu alți copii care au un comportament, atitudine și limbaj diferite, ceea ce îl pune în dificultate pe noul intrat în acest areal.

Articol integral →

Distresul, o problemă a cadrelor didactice

În principiu, distresul poate fi provocator – în anumite momente avem nevoie de un anume nivel de stimulare sau inhibiție prin reacție la factori din exterior. Nivelurile moderate de stres sunt raportate la reacțiile emoționale funcționale, mecanisme adecvate de coping și resursele psihofizice avute la dispoziție. Stresul poate deveni însă o problemă gravă dacă generează emoții disfuncționale, augmentate din cauza nivelurilor foarte înalte de anxietate.

Articol integral →