Toate articolele din categoria: Competențe pentru viață
Relectura. Despre importanța relecturii în modernitate și despre lipsa ei aproape completă din școli
Aseară, în parc, s-a ivit în cursul unei discuții ad-hoc un fir de subiect despre relectură generat de un articol cu un titlu similar de Andrei Pleșu (1). Nu știam articolul și nici nu mi s-a explicat că, de fapt, este o colecție scurtă de spicuiri din note trecute ale filosofului nostru. Am crezut că era chiar vorba de un articol despre relectură, așa că am continuat astfel. M-am arătat întâi neîncrezător în afirmațiile ce urma să le fac, înspăimântat că, în jurul meu, conaționalii au tendința de a generaliza fără să se îndoiască deloc că exemplele din care își trag seva teoriei ar putea fi irelevante. Și-mi era teamă să nu procedez la fel.
Articol integral →Despre literatură, ancore și așteptările nativilor digitali
Infuzarea curriculumului la Limba și literatura română, pentru clasele de liceu, cu un set de concepte specifice educației media are ca rezultat formarea competențelor de analiză și gândire critică, de comunicare în spațiul democratic, precum și aducerea în prezentul elevilor a unor conținuturi care sunt, de cele mai multe ori, etichetate ca nefiind atrăgătoare sau irelevante pentru dezvoltarea lor personală. Competențele pe care le prevăd programele disciplinei pentru fiecare an de studiu și conținuturile asociate se regăsesc, într-o formă sau alta, în principiile de bază ale educației media, respectiv în temele pe care aceasta le presupune. Discuțiile despre textele literare pot începe de la texte media (imprimate sau audio-video), se pot dezvolta cerându-li-se elevilor să caute în media informații despre un anumit subiect, sarcinile de lucru se pot proiecta astfel încât să solicite elevilor utilizarea diferitelor tipuri de media.
Articol integral →Mecanisme psihologice de demotivare a lecturii
Mecanismele psihice ce demotivează activitatea de lectură la elevii din clasele gimnaziale și liceale pot fi deconstruite fie prin intervenție educațională, de către profesorii de specialități filologice sau socio-umaniste, ori prin activități de psihoterapie sau intervenție psihologică clinică. Aceste demersuri se realizează prin restructurare cognitivă sau modelarea rațională. Ca psiholog cu atestare în domeniul psihologiei clinice și psihologiei educației, consilierii școlare și vocaționale în adevăratul sens al cuvântului (calificat și recunoscut profesional), am încercat să descopăr, cu resursele mele proprii de raționament, utilizând cunoștințele la care am avut acces, mai mult sau mai puțin limitate, care este adevăratul motiv pentru care elevii nu vor să citească.
Articol integral →Drama în educație. Drama împotriva agresiunii
În calitate de profesori, căutăm constant strategii eficiente pentru a motiva și a îmbunătăți experiențele de învățare ale elevilor noștri. Utilizarea dramaturgiei ca strategie de predare eficientă și valoroasă devine din ce în ce mai frecventă în contextele educaționale. Utilizarea dramelor promovează procese de gândire semnificative, active și reflexive, precum și îmbunătățirea dezvoltării abilităților de comunicare. Unul dintre motivele pentru care drama este capabilă să îmbunătățească experiența de învățare a elevilor este datorită capacității sale unice de a încorpora multe stiluri de învățare diferite și, prin urmare, poate atrage și motiva cursanții.
Articol integral →Strategii ale postlecturii. Abordare practică a basmului popular Prâslea cel Voinic și merele de aur
Postlectura poate constitui un moment important în receptarea literaturii datorită faptului că, odată încheiată lectura unui text literar, dialogul cu opera nu se încheie. Dialogul cu opera se „extinde” prin așezarea ei în contexte sau în vecinătăți artistice sau non-artistice largi. Se poate asocia creația literară interpretată deja cu alte modalități de reprezentare artistică (spectacol de teatru, ilustrare grafică, text multimodal) sau cu alte opere literare și non-literare având o temă comună. De asemenea, poate fi și un punct de pornire pentru exerciții de scriere creativă, de rescriere parțială sau integrală a operei, prin modificarea formulei estetice sau a registrului, prin schimbarea timpului și spațiului în care se petrece acțiunea. Postlectura apare astfel ca un moment al revelării adevărurilor cărții, al descifrării codurilor din carte, un moment care poate închide lectura sau o poate deschide spre alte noi experiențe de cunoaștere.
Articol integral →Mesajele media și influența lor asupra comportamentului receptorilor
Mass-media este o prezență constantă în viața de zi cu zi, iar efectele ei se resimt în diferite zone ale societății. După Denis McQuail (1987), mass-media poate acționa asupra: indivizilor, grupurilor, instituțiilor, întregii societății, iar efectele ei pot afecta societatea umană în mai multe dimensiuni: dimensiunea cognitivă (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea afectivă (crearea sau modificarea unor atitudini sau sentimente) și dimensiunea comportamentală (schimbări ale modului de acțiune a indivizilor și fenomene de mobilizare socială).
Articol integral →Probleme ale instruirii practice a elevilor în condiții pandemice
Școala este locul de producere și transmitere a cunoașterii, de formare a competențelor cognitive, de înțelegere a sensului vieții și a lumii care ne înconjoară, de înțelegere a raporturilor cu ceilalți și cu noi înșine. Elevii din învăţământul liceal şi profesional sunt o categorie importantă a societăţii noastre, aflată, şi în mod normal, într-o permanentă schimbare. Misiunea școlii nu este doar de a pregăti forța de muncă. Școala trebuie să profileze caractere, sa-i educe tânărului plăcerea de a învăța, dorința de a reuși și de a face față schimbărilor de pe piața muncii. În ultima jumătate de an au fost schimbări cauzate de pandemie, schimbări care lasă urme adânci în comportamentul şi dezvoltarea societăţii.
Articol integral →Lecția virtuală – pledoarie pentru o altfel de abordare a literaturii fantastice
Articolul privește modul în care profesorul poate aborda diferit receptarea literaturii fantastice. Astfel, o abordare transdisciplinară, în care elevii să conecteze conținuturile specifice literaturii cu noile tehnologii, și implicit cu viața reală, reprezintă calea prin care pot fi motivați în studiul nuvelelor fantastice eliadești, ce au constituit suportul aplicării unor instrumente de lucru moderne. În primul rând, am pus în lumină avantajele și dezavantajele lecției virtuale, modul în care este eficientizat demersul educativ. Apoi, am prezentat câteva instrumente online: blog, wiki etc, utilizate în contexte informale, și care pot fi implementate cu succes în receptarea literaturii. De asemenea, am evidențiat și finalitatea transdisciplinarităţii: înţelegerea omului în totalitate. Lecţia virtuală devine în felul acesta o necesitate în receptarea literaturii, putând fi folosită cu succes pentru a transmite, activiza şi evalua informaţii, într-un mod care este foarte atractiv pentru elevii/studenții cuceriţi definitiv şi irevocabil de noile tehnologii ale informaţiei.
Articol integral →Lipsa de voință
Acest articol abordează o problemă aproape deloc discutată, voința, care, într-o serie de circumstanțe, se dovedește un element periculos pentru societatea noastră, alcătuită și dintr-o mulțime de nevolitivi. Sunt oamenii în spatele cărora se va pune întotdeauna eșecul, acarii Păun, vinovații de serviciu. Fiindcă din partea lor nu va veni nicio replică.
Articol integral →Copiii și bunele maniere
Am pornit de la premisa că, în societate, avem îndatorirea de a ne purta civilizat, în orice împrejurare, față de oameni și față de noi înșine. Dacă vom ști să cerem corect o informație, adresându-ne cu respect persoanei cu care vorbim, dacă vom învăța comportamentul civilizat pe stradă, în vizită, la un spectacol sau chiar la o ceremonie mai specială cum ar fi o nuntă, dacă vom ști să realizăm o convorbire civilizată la telefon sau să folosim celularul corect atunci când ne aflăm într-o instituție, abia atunci vom putea spune că avem maniere civilizate. Acestea sunt doar câteva dintre împrejurările care vor conduce la respectul față de oameni, ferindu-ne astfel de mari neplăceri. Familia și școala pot forma bunele maniere la copii.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei