Toate articolele din categoria: Didactica istoriei
Rolul istoriei în promovarea dialogului intercultural
Acceptarea diversității presupune o atitudine intelectuală și morală, care facilitează dialogul și capacitatea de a-l asculta pe celălalt. Școala are un rol important în procesul de dezvoltare multilaterală a personalității elevului, de formare a tinerilor, întru respectul diversității culturale. Prea adesea invocată până în prezent pentru a dezbina popoare și a întreține conflicte, istoria și predarea ei în școală se poate constitui înainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bogăția de informații de care dispune, cunoașterea istorică poate construi punți pentru cunoașterea reciprocă între comunități umane, între culturi diferite, după cum, prin conceptele cu care operează, poate contribui la crearea unui discurs comun, la trezirea interesului și la formarea unei opinii avizate cu privire la problemele și provocările lumii în care trăim.
Articol integral →Formarea perspectivei multiple la disciplina istorie prin intermediul evaluării scrise
Predarea-învățarea istoriei în societatea contemporană aduce cu sine necesitatea abordării perspectivei multiple în analiza evenimentelor și proceselor istorice. Este imperios necesar ca elevul să facă distincția între mai multe perspective, să identifice diferențele și asemănările și deosebirile dintre ele, pentru ca astfel să dobândească o imagine de ansamblu asupra faptului istoric studiat. Materialul propus pornește de la acest lucru și își propune să trateze această problematică a perspectivei multiple și modalitatea în care aceasta poate fi evaluată în cadrul evaluării scrise printr-un studiu de caz aplicat elevilor a două clase de liceu de la un Colegiu Național din județul Arad. Testul propus vizează modul în care elevii grupului țintă și-au dezvoltat competențele impuse prin programa școlară, înțelegând procesele și faptele istorice prezentate în cadrul activităților școlare. Deși aplicată la dimensiune redusă, cercetarea a dovedit importanța realizării acestor tipuri de activități, atât cele care țin de predare – învățare, dar mai ales continuarea lor și verificarea formării de competențe prin intermediul activității de evaluare.
Articol integral →Schimbări posibile la nivelul procesului de educație pentru formarea competențelor-cheie la disciplina istorie
Noile programe școlare din școala de masă propun o reconsiderare a raportului dintre abordarea disciplinară şi abordarea integrată a învăţării, centrarea pe competenţele cheie având ca implicaţie curriculară recunoaşterea nevoii de a construi punţi interdisciplinare variate. Actuala programă școlară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul centrat pe obiective, predarea de informații, „a știi”, la modelul centrat pe competențe, „a putea să faci”, în care se urmărește ca elevii să poată aplica cunoștințele dobândite în diferite situații practice. În proiectarea unui demers didactic personalizat centrat pe competențe se urmărește corelarea între competențe – conținuturi – activități de învățare asociate – resurse și modalități de evaluare. Toate competențele specifice din curriculum trebuie să fie structurate pentru toți elevii.
Articol integral →Oportunități ale integrării TIC la disciplina Istorie
Actualmente, dezvoltarea Tehnologiilor Informaționale și Comunicării constituie un element definitoriu al societății, pe care educația are menirea de a valorifica. În Republica Moldova, în procesul de modernizare a curriculumului școlar un rol important îl ocupă noile tehnologii informaționale și comunicaționale. Elevii au posibilitate să-şi îmbunătățească cunoștințele, coordonator fiind profesorul, care, pe lângă metodele tradiționale completate cu cele moderne, folosește noile tehnologii. Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educație, crește volumul de informație ce trebuie analizat, la necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi cât şi în procesul instructiv-educativ. Profesorul trăiește el însuși într-o societate în schimbare şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze continuu.
Articol integral →Valorificarea teoriei inteligențelor multiple în procesul de educație. Aplicații la disciplina istorie
Instruirea diferențiată are la bază teoriile cognitiv-contextuale ale inteligenței. Aceste teorii tratează modul în care procesele cognitive operează în diferite contexte. Conform teoriei inteligențelor multiple, oamenii au mai multe tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, muzicală, vizual-spațială, corporal-kinestezică, interpersonală, intrapersonală, naturalistă. Creativitatea reprezintă nivelul superior de manifestare a tuturor inteligențelor. Cadrul didactic trebuie, prin activitatea pe care o desfășoară, să adapteze strategia didactică la nivelul şi tipurile de inteligență care predomină la elevi. Unii elevi au o inteligență interpersonală, plăcându-le să facă parte dintr-un grup, să comunice, să discute cu oamenii, să aibă prieteni. Pentru aceștia, se pot organiza activități pe grupe, în care elevii să fie responsabilizați, se pot propune proiecte, referate, pe care elevii să le realizeze în grup, colaborând. Pentru a cunoaşte nivelul şi tipul de inteligență predominant al unui elev, aplicăm teste specifice de inteligență, rezultatul acestora oferind cadrului didactic informații importante pentru alegerea strategiei didactice adecvate.
Articol integral →Metodele de învățământ – mijloace de dezvoltare a competențelor. Aplicație la Istorie
Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relație cu mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a elevilor. De aceea, opțiunea pentru o anumită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de învățământ specifice. Totodată, metodele de învățământ fac parte din condițiile externe ale învățării, care determină eficiența acesteia. De aici decurge importanța alegerii judicioase a metodelor corespunzătoare fiecărei activități didactice.
Propunem utilizarea unor metode de învățare precum cubul, jocul de rol, cvintetul, care sunt mijloace de dezvoltare a competențelor școlare. Activitățile vizează dezvoltarea utilizării critice și reflexive a limbajului de specialitate. Demersul didactic a urmărit să dezvolte atât competențele de specifice precizate, cât și deprinderi de muncă intelectuală.
Modalități atractive de învățare a istoriei
În acest articol propun modalități de utilizare a istoriei atractive prin intermediul unor metode interactive, precum cubul, jocuri didactice. Am utilizat sursele istorice, întrucât acestea facilitează interacțiunea elevului cu informația științifică, îl introduc într-un „laborator științific”. Elevul este atras de studiul istoriei, ora de istorie este așteptată cu mult interes. Am prezentat avantajele și dezavantajele acestor metode, cât și eficienta lor.
Articol integral →Metoda proiectului la istorie – mijloc eficient de dezvoltare a competențelor necesare secolului XXI
Lumea contemporană, prin dinamica şi radicalismul transformărilor la care asistăm, reprezintă pentru sistemul educaţional sursa unor noi provocări. Astăzi, omul îşi construieşte educaţia personală cu totul altfel decât în perioada anterioară, când educaţia era axată pe acumularea de informaţii într-un cadru formal, limitat de metode tradiţionale, expozitive. Instruirea în societatea cunoaşterii are rolul de a adapta învăţarea la cerinţele societăţii actuale, de a pune în centrul educaţiei nevoile individului şi de a forma indivizi apţi a se integra social şi economic. Pornind de la competenţele necesare secolului în care trăim, metoda proiectului îşi propune să le dezvolte în cadrul unui sistem unic de predare şi implementare a învăţării, pretabil oricărei discipline de studiu, inclusiv Istoriei, aşa cum rezultă din studiul realizat.
Articol integral →Istoria văzută prin ocheanul literaturii
Acest articol surprinde câteva aspecte concrete ce pot ilustra legătura dintre materiile umaniste. Literatura din perioada comunistă ocupă un spaţiu relativ restrâns în manualele de liceu, dar ea oferă profesorilor şi elevilor posibilitatea de a contura o lume şi o ideologie care să servească drept model sau antimodel pentru generaţiile viitoare. Această literatură permite realizarea unor conexiuni cu societatea în care trăim şi astfel se dezvoltă spiritul critic şi analitic al tinerilor.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei