Toate articolele din categoria: Didactici
Literația textului multimodal. Narativul multimodal – banda desenată
Textul multimodal se caracterizează, potrivit specialiștilor, prin interacțiunea cuvintelor cu imaginea, culoarea și sonoritatea, reprezentând o combinare a diferitelor modele semiotice într-o comunicare. Noua programă de LLR introduce banda desenată ca și conținut obligatoriu, aferent textului multimodal. Articolul de față prezintă, inițial, aspecte teoretice ale benzii desenate, ulterior prezintă un posibil demers didactic în predarea acesteia.
Articol integral →Mihai Eminescu pe zoom, dar mai ales în suflete
Anul acesta, mai mult ca oricând, versurile poetului național au ajuns sigur în casele copiilor prin intermediul lecțiilor online. Iar acolo, în casele copiilor, am fost urmăriți și de ochii critici ai părinților rămași pe acasă sau ale unor bunici puși de părinții plecați la lucru să asigure procesul de învățare. Din cameră în cameră, din microfon în microfon, Eminescu a răsunat și în acest an, trecând prin filtrul și mai multor suflete: copii, părinți, bunici sau frați.
Iubitorilor de artă le este mereu dor de artistul preferat. Nouă ne-a fost dor de Luceafăr. Ne este dor și de Sala de proiecții a școlii, unde se organizau în vremurile bune activitățile culturale.
Secvențe didactice atractive pentru disciplina „Elemente de limbă latină și cultură romanică”
Studiul limbii latine încă din gimnaziu constituie un important instrument de însușire a limbilor străine, limba latină funcționând ca un „soft“ lingvistic, capabil să le organizeze noile achiziții. Pentru a forma și dezvolta competențele cheie ale elevilor de clasa a VII-a, limba latină se impune a fi studiată în gimnaziu într-o oră pe săptămână. Disciplina „Elemente de limbă latină și cultură romanică” își propune să stimuleze transferul de achiziții cognitive între ariile curriculare existente, să ofere baza unor instrumente lingvistice necesare înțelegerii adecvate a vocabularului tehnico-științific. Elevii reprezintă viitorul de mâine, în ei trebuie să găsim baza promovării nației. Trebuie să păstrăm cu sfințenie această comoară care ne-a fost dăruită, pentru a o lăsa urmașilor noștri mult mai valoroasă și mai șlefuită.
Articol integral →Valorificarea teoriei inteligențelor multiple în procesul de educație. Aplicații la disciplina istorie
Instruirea diferențiată are la bază teoriile cognitiv-contextuale ale inteligenței. Aceste teorii tratează modul în care procesele cognitive operează în diferite contexte. Conform teoriei inteligențelor multiple, oamenii au mai multe tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, muzicală, vizual-spațială, corporal-kinestezică, interpersonală, intrapersonală, naturalistă. Creativitatea reprezintă nivelul superior de manifestare a tuturor inteligențelor. Cadrul didactic trebuie, prin activitatea pe care o desfășoară, să adapteze strategia didactică la nivelul şi tipurile de inteligență care predomină la elevi. Unii elevi au o inteligență interpersonală, plăcându-le să facă parte dintr-un grup, să comunice, să discute cu oamenii, să aibă prieteni. Pentru aceștia, se pot organiza activități pe grupe, în care elevii să fie responsabilizați, se pot propune proiecte, referate, pe care elevii să le realizeze în grup, colaborând. Pentru a cunoaşte nivelul şi tipul de inteligență predominant al unui elev, aplicăm teste specifice de inteligență, rezultatul acestora oferind cadrului didactic informații importante pentru alegerea strategiei didactice adecvate.
Articol integral →Ludicul și poezia postmodernistă. Abordări didactice
Rândurile de mai jos cuprind o fărâmă din profesiunea de credință a unui dascăl ce experimentează actul didactic în forma sa ludică. „Invitația la joacă” este de nerefuzat pentru elevi, întrucât antrenează, stimulează creativitatea, face totul mai ușor și bine dispune, dar, în egală măsură, conștientizează, responsabilizează și impune „reguli ale jocului”, indispensabile unui demers de acest gen. Poezia postmodernistă, jucăușă de felul ei, este o astfel de provocare ludică iar elevii „intră în jocul” ei și îi „fac jocul” în cel mai spectaculos mod!
Articol integral →Valorile repetiției
Valorile repetiţiei au fost insuficient analizate şi fără să se facă deosebire între repetiţia de intensitate şi cea de insistenţă sau între repetiţia cu o funcţie faţă de bază, deci repetiţia integrată şi repetiţia realizată prin apoziţionare. Niciuna dintre lucrările de specialitate nu propune un criteriu de clasificare a valorilor repetiţiei. Pentru înţelegerea acestui aspect, voi avea în vedere două criterii: criteriul intenţional şi cel nonintenţional.
Articol integral →Motivația învățării la elevii din ciclul liceal, din perspectiva cadrelor didactice
Este îndeobște asimilat cu adevărul faptul că generațiile actuale, fie că vorbim de generația X, de millennials (sau generația Y), fie că vorbim de generația Z, sunt dificil de motivat. Mai mult, este dificilă menținerea unui nivel adecvat al motivației pentru o perioadă mai lungă de timp, indiferent dacă e vorba de educație sau de profesie. Motivația de a depune efort în mod constant pentru a te educa vine astăzi în contradicție cu o serie de „axiome” promovate în societate: nu trebuie să înveți, găsești răspuns pe Google la orice; distracția este cea mai importantă; chiar dacă ai o diplomă, vinzi în piață; nu e important să ai hârtia, important e ce știi să faci etc. Lupta cu aceste neajunsuri este un drum sisific ce poate determina profesorul la un moment dat să renunțe la promovarea cu energie a demersului său, îl poate deturna de la scopurile sale și, cel mai rău, îl poate determina să adopte el însuși aceste „legități”, astfel că, alături de elev, profesorul duce o luptă continuă cu cei din jur și cu sine.
Articol integral →Perspectiva didactică a comunicării de tip chat de gaming
Predarea limbii și a literaturii române în contextul global al utilizării la o scară din ce în ce mai largă a internetului impune o reevaluare a metodelor didactice și o abordare dintr-o perspectivă nouă a lecțiilor de literatură, limbă și comunicare. Scopul investigației este identificarea modificărilor pe care le determină comunicarea virtuală în exprimarea orală/ scrisă a elevilor din gimnaziu și liceu. Modificările din limba scrisă sau vorbită, apărute în limbajul elevilor care s-au aflat sub directa observație de-a lungul anilor, se află în strânsă legătură și cu utilizarea internetului, cu mass-media şi cu factorul „limba de acasă”.
Articol integral →Strategii ale postlecturii. Abordare practică a basmului popular Prâslea cel Voinic și merele de aur
Postlectura poate constitui un moment important în receptarea literaturii datorită faptului că, odată încheiată lectura unui text literar, dialogul cu opera nu se încheie. Dialogul cu opera se „extinde” prin așezarea ei în contexte sau în vecinătăți artistice sau non-artistice largi. Se poate asocia creația literară interpretată deja cu alte modalități de reprezentare artistică (spectacol de teatru, ilustrare grafică, text multimodal) sau cu alte opere literare și non-literare având o temă comună. De asemenea, poate fi și un punct de pornire pentru exerciții de scriere creativă, de rescriere parțială sau integrală a operei, prin modificarea formulei estetice sau a registrului, prin schimbarea timpului și spațiului în care se petrece acțiunea. Postlectura apare astfel ca un moment al revelării adevărurilor cărții, al descifrării codurilor din carte, un moment care poate închide lectura sau o poate deschide spre alte noi experiențe de cunoaștere.
Articol integral →Studiu privind atitudinile față de învățarea limbii engleze în cadrul școlii online
Începând cu 11 martie 2020 Ministerul Educației și Cercetării decide suspendarea cursurilor față-în-față pe întreg teritoriul României. Consecința directă a acestei decizii este mutarea școlii exclusiv în spațiul online. Studiul nostru urmărește modul în care, odată cu mutarea activității didactice în spațiul virtual, s-a schimbat atitudinea elevilor față de învățarea limbii engleze (și, prin extrapolare, față de învățarea limbilor străine). Instrumentele folosite au fost fișa de observație și chestionarul. Concluziile studiului au fost formulate pe baza analizei datelor și interpretării rezultatelor chestionarelor aplicate.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei