Hărțile conceptuale

Hărțile conceptuale (conceptual maps) sau hărțile cognitive (cognitive maps) sunt definite ca fiind oglinzi ale modului de gândire, simțire și înțelegere ale celui care le elaborează.
Articolul vorbește despre utilitatea hărților conceptuale în activitatea de predare-învățare-evaluare.

Articol integral →

Pictura murală – o variantă de lucru în școală

În societatea noastră sufocată de prea multă superficialitate și compromis, se simte acut nevoia unui respiro. Arta poate face asta. În procesul de legare continuă a școlii de viață, se poate spune că pictura este una din metodele de a aduce „viața” în școală, întrucât este un limbaj al liniilor, petelor, culorilor. Cât este de frumos când ai în jurul tău numai forme vii, colorate, armonioase, mai mult, atunci când pleci cu un gând înălțător după ce descifrezi un mesaj? În ce măsură mintea este ocupată să găsească soluții pentru a expune idei constructive?
Acest articol prezintă proiectul interdisciplinar „Gardul vorbitor”, pe care l-am desfășurat pe parcursul câtorva ani în Școala gimnazială Nr. 49 din București, proiect cu un mare impact asupra copiilor din școala cat si al vizitatorilor, părinți si oaspeți, cu toții admirând creațiile murale cu impact estetic-educativ.

Articol integral →

Modelarea utilizată în învățarea conceptului de legătură covalentă

Lucrarea de față prezintă rezultatele unei cercetări educaționale desfășurate la clasa mea. În cadrul acestei investigații, am dat elevilor de clasa a VII-a, împărțiți în două grupe, o probă de evaluare inițială și una finală, pentru diagnosticarea învățării privind conținuturi specifice: structura atomului, sistemul periodic, legătura dintre structura atomului și locul ocupat de un element în sistemul periodic, elemente cu caracter electropozitiv, elemente cu caracter electronegativ. Cele două grupe au fost supuse testărilor inițiale și finale pentru a verifica progresul elevilor, în scopul ameliorării activităților instructiv-educative.

Articol integral →

Metodele de învățământ – mijloace de dezvoltare a competențelor. Aplicație la Istorie

Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relație cu mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a elevilor. De aceea, opțiunea pentru o anumită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de învățământ specifice. Totodată, metodele de învățământ fac parte din condițiile externe ale învățării, care determină eficiența acesteia. De aici decurge importanța alegerii judicioase a metodelor corespunzătoare fiecărei activități didactice.
Propunem utilizarea unor metode de învățare precum cubul, jocul de rol, cvintetul, care sunt mijloace de dezvoltare a competențelor școlare. Activitățile vizează dezvoltarea utilizării critice și reflexive a limbajului de specialitate. Demersul didactic a urmărit să dezvolte atât competențele de specifice precizate, cât și deprinderi de muncă intelectuală.

Articol integral →

Noi modalități de utilizare a resurselor educaționale deschise pentru educație fizică și sport

Plecând de la necesitatea susținerii orelor de educație fizică în formă online, cu materiale pregătite prin intermediul digitalizării voi prezenta mai pe larg dacă există o conștientizare a unei realități în privința susținerii lecțiilor de educație fizică în format hibrid sau în format complet online, în care să se păstreze lucrul practic, fără a cădea în extrema lucrului online. Se pune accent pe utilizarea unor modele, metode și tipuri de învățare moderne, unde, cu interacțiune profesor-elev, materialele pot fi realizate și prezentate exclusiv online, dar aplicabilitatea lor este pe parte practică, cu demonstrații și discuții (avem Flipped Room, Hyflex, aplicații Google, eficiența și impactul în predare-învățare). Digitalizarea lecțiilor și predarea online nu defavorizează și nu anulează complet lucrul practic (cu toată recunoașterea sinceră că nu poate fi exact ca lucrul natural, în spațiul corespunzător, cu siguranța materialelor utilizate și cu prezența fizică a profesorului), pentru că putem organiza lecțiile astfel încât să combinăm lucrul practic individual și colectiv, cu realizarea unor teme, indiferent dacă implică sau nu utilizarea calculatorului, iar temele pot fi cu realizare în lecția respectivă, dar și cu realizare tardivă, implicând căutarea de resurse informaționale cu aplicabilitate tematică practică și/sau teoretică.

Articol integral →

Se poate și în pandemie. Credința mereu există!

Acest articol este realizat în urma lansării Platformei Naționale „Resurse educaționale deschise – Religie”. Scopul realizării platformei a fost de ai sprijinii pe profesorii care predau disciplina Religie. Platforma conține lecții pentru fiecare clasă de la clasa pregătitoare până la clas a 12-a, exerciții de consolidare realizate în diferite aplicații, resurse suplimentare (versete sau citate) fișe de evaluare la fiecare unitate de învățare, manuale digitale, suporturi didactice și ghiduri metodice pentru fiecare clasă.

Articol integral →

Probleme ale instruirii practice a elevilor în condiții pandemice

Școala este locul de producere și transmitere a cunoașterii, de formare a competențelor cognitive, de înțelegere a sensului vieții și a lumii care ne înconjoară, de înțelegere a raporturilor cu ceilalți și cu noi înșine. Elevii din învăţământul liceal şi profesional sunt o categorie importantă a societăţii noastre, aflată, şi în mod normal, într-o permanentă schimbare. Misiunea școlii nu este doar de a pregăti forța de muncă. Școala trebuie să profileze caractere, sa-i educe tânărului plăcerea de a învăța, dorința de a reuși și de a face față schimbărilor de pe piața muncii. În ultima jumătate de an au fost schimbări cauzate de pandemie, schimbări care lasă urme adânci în comportamentul şi dezvoltarea societăţii.

Articol integral →

Lecția virtuală – pledoarie pentru o altfel de abordare a literaturii fantastice

Articolul privește modul în care profesorul poate aborda diferit receptarea literaturii fantastice. Astfel, o abordare transdisciplinară, în care elevii să conecteze conținuturile specifice literaturii cu noile tehnologii, și implicit cu viața reală, reprezintă calea prin care pot fi motivați în studiul nuvelelor fantastice eliadești, ce au constituit suportul aplicării unor instrumente de lucru moderne. În primul rând, am pus în lumină avantajele și dezavantajele lecției virtuale, modul în care este eficientizat demersul educativ. Apoi, am prezentat câteva instrumente online: blog, wiki etc, utilizate în contexte informale, și care pot fi implementate cu succes în receptarea literaturii. De asemenea, am evidențiat și finalitatea transdisciplinarităţii: înţelegerea omului în totalitate. Lecţia virtuală devine în felul acesta o necesitate în receptarea literaturii, putând fi folosită cu succes pentru a transmite, activiza şi evalua informaţii, într-un mod care este foarte atractiv pentru elevii/studenții cuceriţi definitiv şi irevocabil de noile tehnologii ale informaţiei.

Articol integral →

«De la Terre à la Lune: journaux de bord 2020» – un proiect eTwinning care abordează creativ problema schimbărilor climatice și a protecției mediului

Inspirându-se din romanul de aventuri și anticipație “De la Pământ la Lună “de Jules Verne, elevii Școlii Gimnaziale „Grigore Moisil” Ploiești și profesoara lor de limba franceză au pornit, la începutul anului școlar 2019-2020, într-o expediție imaginară neobișnuită, cu racheta spre Lună, în cadrul unui proiect eTwinning, alături de elevi din opt școli europene din Grecia, Belgia, Spania, Tunisia, Franţa şi România, însoțiți de profesorii lor, cu scopul a găsi soluții la provocările globale de mediu.

Articol integral →

Hoinăreală prin simbolism

Vă propun un articol despre un alt fel de a explora curentul simbolist, elevii fiind încurajați spre lectura unor autori din literatura română și europeană specifică. Au rezultat versuri și asociații nebănuite, înaintea analizei pe text, ca și un parcurs individual al clasei care a realizat prezentările. O astfel de activitate elimină posibilitatea unui parcurs pedagogic monoton.

Articol integral →