Toate articolele din categoria: Politici educaționale
Modalități de educație patriotică a elevilor în învățământul primar și gimnazial
Țara nu se servește cu declarații de dragoste, ci cu muncă cinstită și, la nevoie, cu jertfă. Munca cinstită, viața curată, iubirea de semeni, împlinirea datoriilor pe care le avem, adică faptele, acestea înseamnă patriotism și nu vorbe deșarte, spunea scriitorul nostru Mihail Sadoveanu. De aceea, trebuie să le arătam elevilor noștri că patriotismul este o „luptă” continuă pentru afirmare, dar nu pe câmpul de bătălie, ci în știință, artă, pe terenurile sportive. Dintr-o astfel de luptă vom avea cu toții de câștigat.
Articol integral →Final de an școlar, examene, examene!
Am reușit să ajungem cu bine la finalul anului școlar 2021-2022. Nu a fost o perioadă foarte simplă! Am avut provocări, atât dinspre pandemie, dar și din punct de vedere al schimbărilor, mai mult sau mai puțin cerute de către cadrele didactice, elevi sau părinți. Lucrul care ne-a nemulțumit cel mai mult a fost faptul că s-au prezentat mai multe variante, pentru la fel de multe structuri ale noului an școlar. De asemenea, ni s-au prezentat mai multe variante de a nota elevii, mai multe posibilități de a se face repartizarea elevilor în urma susținerii examenului de Evaluare Națională. Pentru că toate aceste „înnoiri” nu au putut fi foarte bine analizate din cauza suprapunerilor de activități școlare, specifice sfârșitului de an școlar: medii, serbări, banchete, examene! Despre toate acestea am scris un articol, pe care vreau să-l citiți cu răbdare.
Articol integral →Calitatea educației și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice (Studiu)
Calitatea predării este determinată de pregătirea profesorilor. Conform principiilor europene comune privind competențele profesorilor și calificările acestora, profesia didactică trebuie să se bazeze pe o calificare înaltă, de nivel superior, care să asigure personalului didactic o cunoaștere profundă a disciplinei, înalte cunoștințe pedagogice, competențe de orientare și sprijinire a elevilor și înțelegerea dimensiunii sociale și culturale a învățământului. Un înalt profil al cadrului didactic s-a conturat în condițiile de pandemie. Pe lângă accentuarea competenței științifice, de specialitate, a pregătirii psihopedagogice și psihosociale, s-a impus o asigurare a flexibilității comportamentului profesorului, pentru a favoriza o adaptare rapidă, suplă și cu efecte pozitive asupra formării personalității elevilor. Familiarizarea acestora cu specificul activităților de consiliere, care lărgesc orizontul profesional și dezvoltă competențe psihosociale absolut necesare, încurajează autocunoașterea și intercunoașterea și favorizează autoeducația. Acestor competențe li se adaugă alte două, mai generale, privind cooperarea şi interacțiunea, pe de o parte, și învățarea continuă, pe de altă parte.
Articol integral →Comunicarea organizațională internă și sistemul circulației informației în școli
Eficacitatea comunicării condiționează în foarte mare măsură calitatea întregii activități desfășurate la nivelul unei instituții. În primul rând, o clară direcționare a comunicării în cadrul unei organizații poate semnificativ contribui la eficacitatea acesteia. Modul în care informația circulă în cadrul unei instituții poate fi în jos adică de la manager(i) la angajați, în sus adică de la angajați la manager(i) și orizontal între angajați, primul tip de circulație a informației fiind vital pentru funcționarea organizației (Crawford, Kydd și Riches, 1997). În al doilea rând, comunicarea eficace la nivelul organizației influențează pozitiv așteptările angajaților și implicit activitățile desfășurate de aceștia, sprijinind totodată dezvoltarea de relații de muncă productive precum și întărirea capacității angajaților de a lucra în echipă pentru atingerea obiectivelor organizației (Richards, 2018).
Articol integral →Cercetarea pedagogică – o preocupare actuală în învățământul românesc
De multe ori considerăm că termenul de cercetare pedagogică este prea pretențios și că ar fi un abuz folosirea lui în practica pedagogică curentă. Dar, dacă am privi actul didactic ca pe un proces continuu de căutări și frământări interioare, de întrebări și incertitudini, de sentimente și trăiri specifice unui spirit critic, creator și novator, oare nu înseamnă că ne-am angaja într-o investigație/ cercetare, de mai mare sau mai mică anvergură? Traversăm vremuri tulburi, cu impact emoțional pe termen imediat, mediu și lung. Emigrația, scăderea natalității, la care s-au adăugat pandemia și războiul, aduc schimbări de percepție și de gândire pentru fiecare individ, comunitate, națiune și chiar la nivel global. Ne aflăm într-o continuă căutare, nemulțumiți cu ceea ce suntem și mânați de dorința de a ne autodepăși limitele. Perioade istorice ne-au fost favorabile, altele ne-au adus regres și suferințe.
Articol integral →O experiență de dezvoltare profesională pentru educație incluzivă prin programul Erasmus+
Proiectul Erasmus+ „Formare profesională pentru o educație incluzivă” vine în întâmpinarea nevoii școlii noastre de a se transforma într-una incluzivă, care să ofere educație de calitate tuturor elevilor, prin dezvoltarea unui curriculum și a unor practici incluzive la clasă și în afara acesteia, prin asumarea de noi roluri ale profesorului de a elabora politici școlare, a lucra în echipă multi-disciplinară, a adapta conținuturile programelor școlare, a lucra în parteneriat cu familia și a folosi Planul de intervenție personalizat pentru elevii cu CES. Pentru mine, ca profesor itinerant și de sprijin, cursul „Every pupil is important” din cadrul acestui proiect a fost o experiență unică, utilă și foarte frumoasă.
Școala finlandeză oferă fiecărui membru al societății șansa de a ajunge un adult responsabil, care să participe la realizarea binelui comun, prin perspectiva de a investi în educație, deci de a investi în viitor.
Ce este de făcut în privința rezultatelor slabe ale elevilor români la testele PISA?
Evaluarea PISA este o evaluare standardizată internațională care este întreprinsă cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiți elevii de 15 ani să facă față provocărilor societății cunoașterii, vieții active sau vieții educaționale, fie că se vor confrunta curând cu piața muncii, fie că își vor continua studiile. Rezultatele slabe înregistrate în mod repetat de elevii români reprezintă o realitate îngrijorătoare și este necesară demararea unui proces de diagnoză, urmat ulterior de formularea unor linii de acțiune ce trebuie să vizeze întregul sistem de învățământ românesc. Împrumutul de idei și practici educaționale din trecut și de la alte sisteme de educație contemporane reprezintă o parte semnificativă în evoluția istorică pentru multe sisteme de învățământ actuale.
Articol integral →Educație prin școală, familie și comunitate
Pornind de la un citat al lui Hugo, care spune că „Cine deschide o școală, închide o pușcărie”, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva și reversul acestei afirmații este adevărat. S-ar putea oare, ca închizând o școală să dăm posibilitatea deschiderii unei închisori? Nu știm acest lucru, dar existența acestei posibilități ar trebui să ne pună pe gânduri, mai ales că trăim în niște vremuri tulburi, în care deja multe școli sunt închise. Deși traversăm o perioadă de criză economică destul de dificilă și trebuie să facem sacrificii pentru a ieși cu bine din ea, părerea mea este că ar trebui să cântărim bine consecințele pe termen lung, și dacă este să sacrificăm vreun lucru, acesta să nu fie tocmai educația copiilor noștri.
Articol integral →6 impedimente ale integrării educaționale a elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă
Integrarea educațională a elevilor cu cerințe educaționale speciale este un proces complex ce implică susținut efort din partea tuturor persoanelor implicate în acest demers: elevul cu cerințe educaționale speciale, colectivul de elevi al clasei unde este integrat elevul cu CES, cadrele didactice de la clasă, dirigintele/ învățătorul de la clasă, personalul de îndrumare și control etc. Aceștia sunt implicați direct, cu un efort susținut, fără a avea o formare și abilitare psihologică coerentă. Mai mult, sunt implicați și profesorii consilieri, profesorii logopezi și profesorii itineranți și de sprijin, dar activitatea lor este adesea superficială și eficiența lor este scăzută.
Articol integral →AcCES în școală și în comunitate
Atitudinile pozitive ale cadrului didactic si ale colegilor copiilor cu CES se dovedesc a fi cruciale în succesul unui program de integrare. În activitatea la grupă, copilul cu sindromul Down nu trebuie considerat o piedică, o frână în predare. El poate juca rolul important de feedback pentru cadrul didactic, în sensul că poate să-l ajute pe profesor să verifice eficiența unor strategii didactice pentru care a optat. Din punctual meu de vedere nu doar curriculum trebuie adaptat, însă, ci și modul în care se predă, începând cu modul în care se organizează clasa, cadrul de învățare, rutina zilnică. De asemenea, există și o serie de tehnici de structurare a materialelor, a lecțiilor, de interacțiune cu copiii cu CES, a căror aplicare va duce la rezultate optime.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei