Toate articolele din categoria: Tehnologii digitale în educație
Cursul Make Technology Your Friend, o experiență Erasmus de învățare digitală
În era digitală în care trăim, tehnologia a devenit o parte esențială a procesului educațional, oferind oportunități nelimitate pentru îmbunătățirea învățământului și conectarea mai profundă cu elevii. Integrarea tehnologiei în clasă poate crea medii de învățare mai interactive, accesibile și personalizate, care să se potrivească cu diversitatea stilurilor și ritmului de învățare al elevilor. În anul şcolar 2023-2024, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Botoşani, aflat în al doilea an de acreditare al proiectului Erasmus+ 2023-1-RO01-KA121-SCH-000131652, domeniul Educație școlară, a propus – prin echipa de management a proiectului – formarea cadrelor didactice prin participarea la cursuri de perfecţionare în domeniul tehnologiei digitale. Un prim obiectiv al programului de formare a prevăzut dezvoltarea abilităţilor cadrelor didactice ale şcolii de a folosi instrumente digitale dintr-o perspectivă pedagogică critică şi de a crea conţinut digital.
Articol integral →Folosirea video-urilor interactive în predarea și învățarea limbii engleze
Reașezarea educației pe niște direcții noi de dezvoltare a fost cu siguranță accelerată în perioada pandemiei. Dincolo de numărul mare de cursuri, platforme și instrumente web care au devenit parte din activitatea de formare continuă, dascălul trebuie să fie permanent capabil să selecteze din multitudinea de opțiuni pe cele care i se potrivesc personal, dar care sunt relevante și pentru elevii săi. Receptivitatea școlarilor pentru lecțiile care includ resurse digitale se reflectă în motivația imediată pentru învățare și într-o implicare sporită în activitățile propuse de profesor la clasă.
Articol integral →Gamificarea – punct de sprijin în învățarea hibridă
Gamificarea reprezintă una dintre cele mai recente tendințe în educație, o metodă prin intermediul căreia elevii dobândesc cunoștințe și își dezvoltă abilități participând la un joc. Această metodă presupune utilizarea mecanismelor jocurilor și elementelor de proiectare a jocului în procesul de predare-învățare-evaluare. Sunt implicate caracteristici ale jocurilor – cum ar fi stabilirea de obiective, reguli, elemente de distracție, feedback și recompense – pentru a transmite și fixa informații din diferite domenii. Utilizarea metodelor și tehnicilor de gamificare a activităților didactice reprezintă un update necesar în formarea noului model de personalitate a elevilor, acestea fiind în acord cu învățarea de tip hibrid, specifică sistemului actual de învățământ. Din multitudinea de metodele și tehnicile de gamificare predate în cadrul cursului Erasmus+ „Discover the power of Game based Learning and Gamification in education (2022-1-RO01-KA122-SCH-000079170) – tehnici inovatoare pentru fiecare elev”, derulat la nivelul școlii noastre, vom exemplifica pe cele care se pliază învățării de tip blended learning: The story, Omar game, Activity Race, Battelship game și Escape Room.
Articol integral →Cursul Erasmus+ Use of ICT in Special Education – o experiență de formare inovatoare
În plină eră a tehnologiei digitale, softurile educaționale devin un element cheie în sprijinirea și dezvoltarea strategiilor utilizate în educația specială. Educația elevilor cu dizabilități senzoriale aduce cu sine provocări specifice, iar competențele digitale pregătesc profesorii și specialiștii să abordeze aceste provocări într-un mod eficient. Ei devin capabili să adapteze strategii și să utilizeze instrumente digitale pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor cu CES, construind astfel un mediu educațional care să promoveze succesul pentru fiecare elev. În acest context, între 6 și 10 martie 2023, cinci cadre didactice de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Constantin Pufan” din Timișoara au participat la cursul de perfecționare „Use of ICT in Special Education”, organizat de Anatolia Education Paris. Decizia noastră de a participa la acest curs a fost ghidată de convingerea că ne vom forma și îmbunătăți abilitățile digitale și vom explora diversitatea culturală, aducând astfel o dimensiune inovatoare în cadrul serviciilor noastre educaționale și terapeutice.
Articol integral →Pedagogia digitală: Un cadru de abordare a educației digitale și a DPC în învățământul superior (Proiect Erasmus+)
După cum așteptăm de multă vreme deja, tehnologiile digitale schimbă semnificativ educația. Două evenimente extraordinare recente au deschis o nouă perspectivă asupra potențialului noilor tehnologii, accelerând practicile educaționale inovative și reflecția privind inovarea educațională, aducând și mai multă presiune din partea societății, beneficiarilor, factorilor de decizie în educație – pandemia și expansiunea inteligenței artificiale. Împinsă de experiențe concrete, nevoi imediate și așteptări mai mari, pedagogia digitală aduce o viziune proaspătă asupra modului în care se predă și se învață, dar și în privința a ceea ce se predă. Conținutul învățării și abordările în predare se remodelează pentru a depăși provocările specifice timpurilor, pentru a evita perimarea, pentru a se racorda la oportunitățile actuale și viitoare. Abundența posibilităților este atât o șansă de a folosi repere noi și îmbunătățite în procesul de educație, cât și un potențial obstacol în focalizarea asupra rezultatelor relevante ale învățării și a utilizării eficiente a timpului – strategiile pedagogice convenționale și algoritmii consacrați trebuie să încorporeze noi aspecte privind selectarea de conținuturi relevante și validate științific, reinterpretarea rezultatelor așteptate ale învățării, transpunerea sarcinilor de lucru în contexte de lucru colaborativ (la distanță), asigurarea accesului, tehnici de motivare și de implicare a tuturor elevilor sau studenților în activități de învățare, strategii de încurajare a învățării independente, elemente de securitate digitală și de siguranță în mediul online.
Dar, în cele din urmă, este într-adevăr vorba despre schimbări semnificative în experiențele de predare și învățare, în viziunea rolului universităților și absolvenților, în pedagogie și în filosofia formării?
Instrumente și modalități inovative de comunicare între educatoare și părinți moștenite din perioada pandemiei, utilizate cu succes astăzi
În perioada pandemiei, chiar și educația realizată cu preșcolarii s-a supus unor reguli stricte de distanțare fizică, găsind soluții atipice și construind situații de învățare și de comunicare la distanță. Adoptată cu dificultate la început, cu temeri și semne de întrebare, educația online s-a realizat pe platforme de colaborare, cu aplicații de conectare, cu ajutorul unor instrumente și mijloace tehnologice ce pot fi utilizate în acest cadru – toate au devenit oportunități de învățare pentru cadrele didactice, de dezvoltare a abilităților digitale, de cooperare cu părinții prin alte mijloace decât cele clasice.
Articol integral →Revenirea la „tradițional”
Perioada pandemiei ne-a obligat pe toți să utilizăm internetul, să ne folosim de materiale audio-video, respectiv platforme educaționale dacă nu voiam să vorbim singuri în fața unui ecran gol. Ce a rămas din această experiență la revenirea în clase?
Din păcate, întoarcerea la școală a însemnat de multe ori și întoarcerea la „sfintele” cutume tradiționale: tabla, caietul și creionul, prelegerea, materialele în format fizic create de elevi și a căror valoare rezidă doar în considerarea lor ca formă de evaluare etc.
De ce s-a revenit atât de rapid la situația anterioară?
Proiectul eTwinning „Money for children” – o oportunitate în predarea educației financiare
Orice an școlar vine cu noi provocări pentru profesorii care desfășoară proiecte pe platforma colaborativă eTwinning. După ce, în anii anteriori, începând cu 2018, am desfășurat cu elevii mai multe proiecte, cu tematici foarte diverse – de la STE(A)M, istorie și tradiții ale diferitelor țări partenere, la valori morale sau educație prin povești – în acest an școlar, 2022- 2023, m-am implicat, cu elevii mei de 8 ani, într-un proiect deosebit, mai ales prin tematica propusă – educația financiară a copiilor și tinerilor. Proiectul, denumit „Money for children”, a fost fondat de cadre didactice din Republica Moldova și România și a avut ca parteneri profesori din Turcia, Moldova, Ungaria și țara noastră. A fost un proiect ambițios, căci tema educației financiare nu prea s-a regăsit printre cele expuse până acum pe generosul portal pentru accesare de către eTwinneri, cel puțin nu pentru elevii mai mici ca vârstă, de ciclu primar.
Articol integral →Oportunitatea utilizării resurselor educaționale deschise
Odată cu mutarea școlii în online – în perioada pandemică- folosirea resurselor digitale s-a accentuat: utilizarea resurselor digitale, a resurselor online și a tehnologiei nu e doar o oportunitate, este o necesitate, așa cum o schimbare de paradigmă în învățământul românesc este o necesitate. Perioada pandemică și aceea a școlii on-line au fost ca un catalizator: au grăbit procesul digitalizării școlii. Influența pe care internetul și tehnologiile digitale le exercită asupra societății contemporane a devenit de necontestat. Așadar și în școală, în procesul educativ trebuie să apară „online-ul” și tehnologia, instrumentele TIC, cu atât mai mult cu cât competențele digitale apar printre cele opt competențe cheie. Iar dacă vorbim despre resurse digitale, evident că acestea trebuie să fie „deschise”, pentru a asigura accesul extins la învățare, egalitatea de șanse, accesul la informație a unei pături cât mai largi (daca nu chiar a tuturor) elevilor.
Articol integral →Efecte negative ale dependențelor digitale asupra copiilor
Mediile digitale înlocuiesc treptat mediul natural și social, iar expunerea copiilor la tehnologie are impact negativ asupra dezvoltării lor. Evoluția tehnologiei, apariția de noi gadgeturi și scăderea vârstei la care copiii sunt expuși unui mediu atractiv, informațional, dar, uneori, nociv, mediul online, determină, de multe ori, degradarea continuă a stării de sănătate. Timpul petrecut de copii în fața „ecranelor”, cel puțin trei ore pe zi, conduc la un stil de viață sedentar, afecțiuni ale coloanei vertebrale și musculaturii spinale, miopie, diabet, afecțiuni cardiologice chiar și la copiii de vârstă mică. Abilitățile de comunicare, decizionale, sociale, emoționale pot fi dezvoltate în contexte reale, în urma unor experiențe trăite, iar expunerea necontrolată le „ecrane” determină probleme de adaptare socială și chiar întârziere mintală.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei