Evaluarea competențelor în învățământul primar
Noțiunea de competență a invadat discursul pedagogic contemporan. O găsim în lucrările cercetătorilor, în vocabularul profesorilor și în textele instituționale elaborate de oficialități și concretizate prin ordine formale oficiale adresate profesorilor. Însă ea a apărut mai întâi în limbajul lumii întreprinderilor și al muncii și a pătruns în lumea școlii prin intermediul formării profesionale inițiale și continue.
Articol integral →Exemple de bune practici ecologice în învățământul preșcolar: Proiectul Pământul, Planeta Verde
Prezentul articol sintetizează principalele acțiuni ecologice demarate în anul școlar 2020-2021 de către 6 grădinițe – 4 din municipiul Iași, 1 din județul Olt, 1 din București – 2 școli, în parteneriat cu părinții preșcolarilor implicați, Asociația Mai Bine, SalubrIS Iași, Centrul Municipal de Colectare Iași, Palatul Copiilor Iași și Evenimentul. Proiectul, continuat și în acest an școlar, își propune așa cum este prezentat în argument: „dezvoltarea de timpuriu a deprinderilor și capacităților specifice protejării naturii, pentru preșcolari și elevi, prin implicare și interacțiune directă cu părinții acestora şi restul comunității”.
Articol integral →Dezvoltarea exprimării orale prin jocul de rol
Capacitatea de comunicare redă posibilitatea oamenilor de a interacționa cu semenii, de a realiza cu ei un schimb informațional și de a uza de semne și simboluri a căror semnificație este stabilită în mod convențional. Dezvoltarea capacității de comunicare în grădinița de copii este unul din obiectivele majore care se realizează în mod treptat, prin lărgirea relațiilor verbale cu cei din jur, în condițiile manifestării de către copil a curiozității de cunoaștere. În vederea dezvoltării exprimării orale, educatoarea trebuie să-și propună și să realizeze scopul de a stimula vorbirea și audierea în toate felurile de joc.
Articol integral →Descoperirea literaturii populare. Studiul de caz – Miorița, clasa a XI-a
Acest articol sintetizează activitățile pe care le-am derulat cu elevii clasei a XI-a pentru Descoperirea literaturii populare. Prin folosirea metodei studiului de caz, le-am propus elevilor abordarea baladei Miorița într-o manieră incitantă și provocatoare. Această metodă activ-participativă îi ajută pe elevi să învețe prin descoperire și cooperare. De asemenea, accentul pus pe prezentarea produselor realizate de elevi, transformă ora de română, dându-i dinamism și autenticitate.
Articol integral →Lectura – identitate și devenire personală
În literatura de specialitate se cristalizează o serie de viziuni asupra didacticii literaturii și implicit a lecturii. Într-o analiză atentă a noii didactici, este evident că dezvoltarea personală a elevului a devenit primordială, iar noua didactică devine „un spațiu de reflecție și de acțiune” (Alina Pamfil) care încurajează dialogul elevului cu literatura. De altfel, încă din prima jumătate a secolului XX, se promovează în didactica lecturii, diverse tipare dominante de înțelegere și interpretare a rolului formator al cititului.
Articolul urmărește dinamica dialogului elevului cu literatura și subliniază rolul de consilier al profesorului în relație cu textul literar.
Lecturi pentru suflet
Lectura nu este o simplă citire a unui text, este transpunere, trăire, emoție și de foarte multe ori… vindecare: a unui suflet, a unei minți, a unei vieți. Este acea oază de liniște într-un tumult al sufletului. Am căutat în ultimii ani texte literare care, pe lângă valențele formative (comprehensiune, analiză și interpretare), să-i și surprindă pe elevi, nu doar prin acțiune, dar și prin mesajul transmis.
În articolul de față, doresc să evidențiez importanța lecturii în viața elevilor.
Motivarea cititorului în cadrul atelierului de lectură
Lectura este o competență absolut indispensabilă omului cult, este cheia care deschide uși spre experiențe, educație, cunoaștere, carieră și imaginație. Întreaga cunoaștere rezidă din lecturi, deoarece cartea rămâne a fi nevoia care decide în mod hotărâtor evoluția socială și culturală a speciei umane. Cei care citesc, care au cunoscut plăcerea lecturii au reușit să atingă un stadiu important în dezvoltarea lor intelectuală. Cartea ne permite să descoperim o dimensiune superioară a umanului din noi și este un izvor de enormă satisfacție, o bucurie a vieții!
Articol integral →Intervenția didactică bazată pe teoria inteligențelor multiple în studiul biologiei la gimnaziu
Teoria inteligențelor multiple este un concept elaborat de Howard Gardner în 1983 și susține existența, la nivelul fiecărui individ, a unui set de opt inteligențe, care descriu mult mai bine capacitatea cognitivă a omului printr-un set de abilități, talente, deprinderi mentale. Toți indivizii normali posedă fiecare dintre aceste inteligențe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferențiază este gradul lor de dezvoltare și natura unică a combinării lor.
Articolul evidențiază nevoia adaptării procesului de predare în funcție de capacitatea, talentul și abilitățile elevilor în urma identificării inteligențelor tari, cum le-a numit renumitul Horward Gardner. În acest context, se pune accentul pe creativitatea și dorința cadrului didactic de a realiza lecții interdisciplinare, interactive și atractive pentru fiecare elev stimulându-i astfel potențialul la maxim.
Stimularea motivației elevilor pentru învățare
Motivația elevilor pentru învățare va fi întotdeauna, din punctul meu de vedere, condiționată de cât de mult îi place profesorul și disciplina predată de către acesta. De-a lungul activității mele didactice, am observat că elevilor le este mai ușor să comunice cu un dascăl care este empatic, cu un stil de predare democratic, calm și care arată față de elevi înțelegere. Fiecare elev este diferit, iar noi, ca dascăli cred că avem obligația de a ne plia pe stilurile de învățare ale elevilor, pe nevoile individuale ale fiecăruia.
Articol integral →Liniștirea copilului interior. Despre copilul lumină și copilul umbră în accepțiunea psihologiei clinice și educaționale
Acest material este o invitație de a realiza o introspecție pentru descoperirea copilului lumină și dezvoltarea unor cogniții pozitive. În fapt, cartea este o reiterare a tot ceea ce înseamnă că „cel ce a avut o copilărie luminoasă şi fericită şi-a adunat comoara nesecată în care-şi găsește mângâiere şi-n cele mai dureroase clipe ale vieţii” (Wilhelm Wundt). Ideea centrală este că înseși „copilăria este taina dezvăluirii viitorului”, așa cum ne spune Grigore Vieru. Liniștea locului, bucuria evenimentelor și iubirea oamenilor din copilăria noastră, fără echivoc, marchează calitatea vieții și confortul psihologic a ceea ce trăim dincolo de pubertate, pe drumul devenirii noastre umane.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei