Formarea conștiinței moral-civice
Formarea conștiinței morale favorizează unul dintre cele mai complexe planuri în formarea personalității, se bazează pe acțiuni și deprinderi morale, care pas cu pas se vor generaliza și se vor transforma în trăsături de ordin moral – civic. În procesul educării disciplinei la copiii de vârstă preşcolară, un loc important îl ocupă însuşirea deprinderilor de comportare civilizată. De aceea, activitatea educativă trebuie să se axeze pe familiarizarea copiilor cu normele de conduită, cu regulile de comportare şi respectarea lor cu consecvenţă în viaţa de zi cu zi.
Articol integral →II. În tăvălugul postmodern și al noilor mitologii, învățământul românesc, încotro? – un fel de radiografie a lui azi – despre mâine
Uroborus postmodern…
Societatea postmodernă, victimă a contorsionărilor de orice fel, la toate nivelurile de discurs, cu adânci implicații la nivel social, primește, an de an, ca o infuzie, generații de tineri formați după cutumele/ cerințele secolului XXI. Configurația lor, cerințele, structura și comportamentul sunt, la fel, de la an la an, în accelerată transformare. Tiparele se modifică violent de rapid, în ritm, ton și pas cu ritmul, tonul și pașii în care se dilată/ transformă, căutându-și forma și reconfigurându-și valorile, societatea însăși. Ca în fața unui Uroborus hibrid și flexibil, asistăm la o recontextualizare a Mitului însuși, așa cum îl definea Roland Barthes – sistem de comunicare, mesaj, mod de semnificare, formă: «Le mythe est un système de communication, cʼest un message, (…) un mode de signification, cʼest une forme.» – și la nașterea altora, a noilor mitologii, cum le radiografiază Jérôme Garcin și colaboratorii săi, în continuarea celor semnalate de Barthes.
I. Educația postmodernă vs. recalibrarea sistemului de valori
Societatea sofisticat post-modernă a zilelor noastre forțează regândirea tuturor sistemelor de valori creditate/ creditabile care au funcționat în epocile anterioare. Reașezarea în matcă nu înseamnă, din păcate, decât o strategie de reconvertire a valorilor, în vederea supra-viețuirii (cultural, economic și social) în contexte noi, inedite, pe care le generează cu rapiditate societatea de consum a zilelor noastre.
Există o contradicție în termeni. Pe de o parte, din punct de vedere teoretic, ca și curent cultural, postmodernismul poate fi asociat cu deconstructivismul, cu poststructuralismul, neopragmatismul și nu numai.
Arta și conflictul profesor-elev
În viaţa de zi cu zi, disputele de idei apar şi au efecte interesante asupra relaţiilor interpersonale și implicit asupra comunicării dintre parteneri. Ele pot să apară între oameni pe stradă (pentru un loc de parcare), între membrii unei familii (adulţi-copii, copii-copii, adulţi-adulţi: pentru ce film va urmări familia într-o duminică seara, de exemplu), între profesori şi elevi (din cauza unei note, din cauza comportamentului neadecvat al elevului/profesorului etc.) sau între adulţii din instituţia educaţională (profesor-profesor, profesor-manager etc.).
Articolul propune o introducere teoretică în rezolvarea conflictelor născute între profesor și elevi, iar apoi aduce un exemplu personal în ceea ce privește utilizarea unor mijloace de aplanare a conflictelor iscate între elevi și profesori.
Provocările predării limbii engleze la ciclul primar
În articol sunt prezentate caracteristici ale elevilor din învățământul primar și activități de învățare preferate de aceștia. Articolul cuprinde, de asemenea, constatări făcute de mine de-a lungul anilor de predare a limbii engleze la ciclul primar, precum și câteva recomandări pentru cadrele didactice fără experiență pentru un proces instructiv-educativ cât mai eficient.
Articol integral →Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul preuniversitar românesc – operele lui Gala Galaction din perspectiva manualelor alternative
Importanţa manualelor alternative este exagerată, deoarece accentul ar trebui să cadă pe programele şcolare aprobate de instituţiile abilitate şi nu pe materialele propuse de anumiţi autori care pot fi familiarizaţi sau nu cu particularităţile colectivului de elevi şi cu contextul social.
Studiul literaturii române în şcoală este un proces complex, iar, în fond, obiectivul său este acela de a forma din elevi cititori de literatură, oameni cu deprinderea de a citi permanent, capabili să recepteze mesajele transmise de operele literare citite şi să adopte o atitudine personală faţă de lecturile lor.
Metode interactive pentru optimizarea relațiilor interpersonale
Din experienţa celor 24 de ani la catedră și în analizele efectuate, am constatat că majoritatea elevilor au dificultăți pe parcursul şcolarizării, confruntându-se cu lipsa sau slaba dezvoltare a unor abilităţi de relaţionare şi adaptare şcolară. Chiar dacă sunt integraţi într-o formă de învăţământ, mulţi elevi provin din familii care se confruntă cu probleme sociale şi financiare, cu carenţe în educaţia elementară privind comunicarea şi comportamentul social (relaţii interpersonale). Absenţa acestor abilităţi de viaţă a condus la eşecul integrării lor socio-profesionale.
Abilităţile de relaţionare reprezintă, în formarea elevilor, puntea de legătură necesară pentru transpunerea performanţelor dobândite în şcoală, la condiţiile specifice din realitate.
Formarea conduitei și conștiinței morale
Esența educației morale constă în crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei sociale în structura personalității morale a copilului, elaborarea și introducerea profilului moral ținând cont de normele impuse de societate. Astfel, educația morală tinde spre formarea individului ca subiect moral, subiect ce gândește și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor moral-civice, a idealurilor, a valorilor, normelor și regulilor pe care le deține. Formarea conduitei și conștiinței morale favorizează unul dintre cele mai complexe planuri în formarea personalității, se bazează pe acțiuni și deprinderi morale, care pas cu pas se vor generaliza și se vor transforma în trăsături de ordin moral-civic.
Articol integral →Rolul motivației în învățarea școlară
Motivația față de învățarea școlară a prezentat interes pentru cercetătorii acestui domeniu din toate timpurile și, în perioada actuală, a devenit o problemă pentru toți cei implicați în actul învățării școlare, mai ales pentru furnizorii de educație care constată o lipsă acută a motivației față de învățarea școlară și caută soluții pentru creșterea ei în vederea atingerii scopului învățării într-o manieră mai eficientă. Crearea motivației învățării în cadrul școlar și crearea unui cadru propice pentru creșterea percepției asupra eficacității în activitățile școlare asigură succesul școlar al elevului, în calitate de beneficiar direct al actului educațional, dar și satisfacția furnizorilor de educație –instituția școlară, cu tot ce implică aceasta, precum și a familiei, în calitate de beneficiari indirecți ai învățării școlare.
Articol integral →Sincronizarea școlii românești cu „gândirea digitală”
Sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să fie deschis, să se plieze pe necesitate-interes-modernism, să formeze absolvenți competitivi, cu abilități și competențe de utilizare a informației și de transpunere în practică, de a comunica, de a înțelege și de a-și asuma responsabilități profesionale, sociale, conștienți de importanța auto-dezvoltării și învățării pe tot parcursul vieții.
Introducerea tehnologiei în actul didactic trebuie combinată cu empatia profesorului, cu sentimentele și aprecierile ce determină încredere, stări sufletești de mulțumire, zâmbete de fericire pe chipul elevului! Diversitatea informațiilor, verificarea acestora, modul elegant și modern de lucru cu noua tehnologie – sunt elemente care creionează utilitatea și eficiența ”acțiunilor digitale” – cu avantajele și dezavantajele specifice.
Ministerul Educaţiei