| |
Elena Monica Huțu
Mihaela Laura Gula |
Ceea ce, ca rezultat al unor studii publicate în diverse state ale lumii, părea departe de elevii noștri și de educația tradițională atât de bine înrădăcinată în România, a devenit, din păcate, o realitate pe care nu prea știm cum să o gestionăm. Dispozitivele digitale s-au transformat, rând pe rând, în îngeri salvatori – atunci când ne-am izolat în propriile locuințe de frica pandemiei și ne-am dorit ca educația celor tineri să continue, pentru a nu fi o generație pierdută – sau demoni, care au pus stăpânire pe unii dintre elevii noștri și de ce nu, chiar și pe unii dintre noi. Privind înapoi, studiile publicate ar fi trebuit recepționate ca niște semnale de alarmă, dar ne-am mulțumit să privim accesul la internet și telefon mai degrabă ca pe o binefacere a timpurilor noastre.
Articol integral →
|
Mihaela Georgeta Stoian
|
Mediile digitale înlocuiesc treptat mediul natural și social, iar expunerea copiilor la tehnologie are impact negativ asupra dezvoltării lor. Evoluția tehnologiei, apariția de noi gadgeturi și scăderea vârstei la care copiii sunt expuși unui mediu atractiv, informațional, dar, uneori, nociv, mediul online, determină, de multe ori, degradarea continuă a stării de sănătate. Timpul petrecut de copii în fața „ecranelor”, cel puțin trei ore pe zi, conduc la un stil de viață sedentar, afecțiuni ale coloanei vertebrale și musculaturii spinale, miopie, diabet, afecțiuni cardiologice chiar și la copiii de vârstă mică. Abilitățile de comunicare, decizionale, sociale, emoționale pot fi dezvoltate în contexte reale, în urma unor experiențe trăite, iar expunerea necontrolată le „ecrane” determină probleme de adaptare socială și chiar întârziere mintală.
Articol integral →
|
Ștefania Kovács
|
Odată cu mutarea școlii în online – în perioada pandemică- folosirea resurselor digitale s-a accentuat: utilizarea resurselor digitale, a resurselor online și a tehnologiei nu e doar o oportunitate, este o necesitate, așa cum o schimbare de paradigmă în învățământul românesc este o necesitate. Perioada pandemică și aceea a școlii on-line au fost ca un catalizator: au grăbit procesul digitalizării școlii. Influența pe care internetul și tehnologiile digitale le exercită asupra societății contemporane a devenit de necontestat. Așadar și în școală, în procesul educativ trebuie să apară „online-ul” și tehnologia, instrumentele TIC, cu atât mai mult cu cât competențele digitale apar printre cele opt competențe cheie. Iar dacă vorbim despre resurse digitale, evident că acestea trebuie să fie „deschise”, pentru a asigura accesul extins la învățare, egalitatea de șanse, accesul la informație a unei pături cât mai largi (daca nu chiar a tuturor) elevilor.
Articol integral →
|
Mihaela Rușconi
|
Creativitatea se manifestă ca o dispoziție a personalității, ca un produs dar și ca un proces în același timp. Încă din perioada Renașterii, concepția potrivit căreia creativitatea este o aptitudine înnăscută a fost combătută. Se promovează ideea că individul este părtaș în devenirea sa și responsabil în acest fel de actele care stau la baza dezvoltării potențialului său creativ.
În ceea ce privește dezvoltarea creativității în rândul elevilor, neîncetat apar metode inovatoare, astfel încât capacitatea de a crea lucruri noi prin refuzul previzibilului, convenționalului, să devină o rutină.
În cele ce urmează este ilustrată tehnica SCAMPER utilizată adaptat la nivelul ciclului primar. După cum se observă, denumirea este dată de acronimul: schimbă, combină, adaptează, modifică/ mărește/ micșorează, pune în alt context, elimină, răstoarnă.
Articol integral →
|
Maria Burunov
|
Elevul contemporan trebuie să facă față unor provocări diverse, supraabundența informațiilor, multitaskingul, lipsa de motivație a învățării, convingerea inutilității memorării unor concepte anacronice, toate conducând către plictiseală, iritare, dezinteres, ce afectează individul dar și colectivitatea, procesul învățării, randamentul, implicând nu rareori eșecul. Există cercetări în domeniul îmbunătățirii și consolidării memoriei, însă cele mai importante sunt tehnicile mnemonice prin care învață cu ușurință date ce trebuie memorate pe de rost. Acestea nu trebuie nicidecum generalizate, ci numai în contextul memorării unor termeni complecși, a căror reținere este esențială și sigură prin apelarea la un mod atractiv, precum în scopul memorării unor date istorice, a unor concepte din terminologie specifică unei discipline, nume de personaje etc.
Articol integral →
|
Ioana Alexandra Morar
|
Transdisciplinaritatea este, alături de interdisciplinaritate, intradisciplinaritate, pluridisciplinaritate și abordarea modulară, o formă de abordare a conținuturilor învățării care prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. În esență, se poate spune că transdisciplinaritatea vizează unitatea cunoașterii, transgresarea acesteia dincolo, între și înauntrul disciplinelor școlare. Chiar dacă se deosebește de celelalte, transdisciplinaritatea este complementară lor. Obiectivele învățării transdisciplinare vizează dezvoltarea armonioasă, integrală, a personalității elevilor, respectiv formarea lor în spiritul responsabilității sociale. Transdisciplinaritatea are ca intrări nu materia, ci demersurile intelectuale, psihomotorii și afective ale elevilor.
Articol integral →
|
Minodora Giurcă
|
Egalitatea șanselor pentru toți elevii poate fi realizată, printre altele, și prin instruire diferențiată. Diferențierea, ca atribut al individului şi integrarea, ca scop al acţiunii de formare a individului, sunt coordonate ale dezvoltării personalității umane. Instruirea diferențiată la fizică vizează adaptarea activităţii de învăţare la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi ritmul propriu fiecărui elev în parte.
Articol integral →
|
Nadia Alina Dumitrescu
|
Parteneriatul educațional, definit în literatura de specialitate drept modalitatea prin care, formal sau informal, mai mulți parteneri decid să acționeze împreună pentru atingerea unui interes comun, reprezintă un concept cheie al pedagogiei moderne, orientat către dezvoltarea personalității elevului care, trăind într-o perioadă de evoluție intensă a tehnologiei și a inteligenței artificiale, tinde spre o interacțiune virtuală a relațiilor cu cei din jur. Mai mult decât un concept, se conturează ideea că parteneriatul ar reprezenta o atitudine importantă în educație, idee lansată de către acei parteneri care doresc o schimbare în zona educației prin dezvoltarea relațiilor de prietenie, prin acceptarea diferențelor, toleranță, comunicare eficientă, cooperare, nondiscriminare, incluziune, egalitate de șanse, colaborare, flexibilitate, dinamism.
Articol integral →
|
Liana Monica Ciupe
|
Jocul constituie ocupaţia naturală şi oportună a copilului în primii săi ani de viaţă. La orice oră copilul se joacă în cele mai variate moduri, cu interes şi concentrare deosebite, cu bucurie mare, chiar atunci când se joacă cu mijloace improvizate, fără a se lăsa distras de ceea ce se desfăşoară în jurul său.
În literatura pedagogică, numeroasele teorii asupra jocului subliniază importanța jocului, sub diversele sale forme, în dezvoltarea copilului. Valoarea funcțională a jocului rezultă din faptul că copilul se transpune simbolic în rolurile adultului, pe care le imită, de unde și importanța îmbogățirii impresiilor copiilor despre viața și activitatea oamenilor dintr-o sferă largă de domenii profesionale, accesibile înțelegerii copilului preșcolar.
Articol integral →
|
Oana Damian
|
Poveștile au apărut în același timp cu popoarele și s-au dezvoltat odată cu ele, dând sens și culoare vieții și transmițând din generație în generație norme și valori morale. Încă din cele mai vechi timpuri, seara, înainte de culcare, copiii își primeau porția de fantastic autohton, atunci când părinții sau bunicii le spuneau povești la gura sobei. Unele inventate pe loc, altele auzite din bătrâni. Istorisiri cu tâlc, menite să educe tinerele generații prin exemple mai mult sau mai puțin reale, făurite parcă să atragă ascultătorul, să îl transpună într-o altfel de lume, să îl facă să gândească, să își aleagă modele de urmat, să cultive empatie. Basmul oferă oportunități pedagogice aproape nelimitate, putând fi un suport valoros pentru scopuri educaționale și activități variate.
Articol integral →
|
Georgiana Ioana Dumitru Soare
|
Lectura de plăcere are un rol major în succesul școlar al elevilor și, de asemenea, în integrarea profesională ulterioară. Din aceste motive, devine o cerință esențială dezvoltarea gustului pentru lectură la toți elevii. Cu toate acestea, s-a observat că din ce în ce mai puțini elevi citesc din plăcere, iar acest lucru poate fi explicat prin evoluția societății secolului al XXI-lea. Multe „hobby-uri” s-au dezvoltat în ultimele decenii și au făcut ca elevii să citească mai puțin în afara orelor de școală și, prin urmare, aceștia nu și-au mai dezvoltat gustul pentru lectură.
Articol integral →
|
Gelu Neagu
|
Tot mai frecvent, în ultimii ani, apar noi accente, idei și paradigme educaționale ce vin să susțină cadrele didactice în adaptarea la noile cerințe, prin utilizarea în practica didactică a unui spectru divers de strategii moderne de educație. Astfel, paradigme precum școala adaptivă și școala incluzivă par a-și defini un contur conceptual modern într-o societate informațională și un mediu multicultural din ce în ce mai divers, în care se impune ca necesitate primară evidențierea unor identități personalizate sau de grup, a beneficiarilor direcți ai actului educațional pentru a facilita un înalt grad de inserție socială a acestora. În tot acest spectru multimodal și politonal al dimensiunii psiho-sociale a educației postmoderne, o repriză concertantă a unor concepte laitmotivice punctează insistent importanța și necesitatea înțelegerii realității.
Da, digimodernismul de astăzi ne transpune într-un spațiu metric deschis al unei sfere a vieții, percepând o altfel de trăire, ceva modificat față de ce știam a fi educația! Și mai mult de atât, aflat într-o permanentă evoluție prin așa numiții vectori ai schimbării, care cu ușurință, prin mici artificii, ne pot transpune într-un nou spațiu, vectorial de data aceasta, cu anumite ținte de atins și norme de verificare impuse (Goleț & Cismas, 2014, pp. 2–4).
Articol integral →
|
Simona Mihaela Bîlc
|
Turismul şcolar are un important rol instructiv-educativ şi recreativ în acelaşi timp. Valoarea instructive-educativă a excursiilor contribuie la dezvoltarea simţului de observaţie a elevilor, a interesului pentru geografie ca obiect de studiu, a capacităţii de înţelegere a realităţii înconjurătoare şi lărgesc orizontul geografic. Activităţile turistice, indiferent de tipul acestora, întregesc efectul instructiv-educativ al activităţilor didactice, constituie o formă deosebit de utilă de realizare a legăturii între teorie şi practică. Ele stimulează dorinţa de cunoaştere şi curiozitatea de a înţelege temeinic fenomenele din natura înconjurătoare, ajută la formarea unor sentimente de dragoste faţă de natură. Prin conţinutul lor, excursiile şcolare oferă numeroase prilejuri de a forma la elevi înalte trăsături morale: dragoste faţă de muncă, spiritul de întrajutorare, respectul faţă de ceilalţi colegi şi dragoste faţă de mediu. Cunoaşterea pe cale nemijlocită de către elevi a naturii face ca excursia şcolară să poată fi considerată parte integrantă a procesului de învăţare, o adevărată metodă de învăţământ.
Articol integral →
|
Mihaela Gogu
|
Orice an școlar vine cu noi provocări, pentru profesorii care desfășoară proiecte pe platforma colaborativă, eTwinning. După ce, în anii anteriori, începând cu 2018, am desfășurat cu elevii mai multe proiecte, cu tematici foarte diverse – de la STE(A)M, la istorie și tradiții ale diferitelor țări partenere, la valori morale sau educație prin povești – în acest an școlar, 2022- 2023, m-am implicat, cu elevii mei de 8 ani, într-un proiect deosebit, mai ales pentru tematica propusă – educația financiară a copiilor și tinerilor. Proiectul, denumit „Money for children” a fost fondat de cadre didactice din Republica Moldova și România și a avut ca parteneri profesori din Turcia, Moldova, Ungaria și țara noastră. A fost un proiect ambițios, căci tema educației financiare nu prea s-a regăsit, printre cele expuse, până acum, pe generosul portal, pentru accesare de către eTwinneri, cel puțin pentru elevii mai mici ca vârstă, de ciclu primar.
Articol integral →
|
|
|
