Toate articolele din categoria: Competențe pentru viață
Parteneriatul educațional – dimensiune cheie a dezvoltării relațiilor dintre elevi
Parteneriatul educațional, definit în literatura de specialitate drept modalitatea prin care, formal sau informal, mai mulți parteneri decid să acționeze împreună pentru atingerea unui interes comun, reprezintă un concept cheie al pedagogiei moderne, orientat către dezvoltarea personalității elevului care, trăind într-o perioadă de evoluție intensă a tehnologiei și a inteligenței artificiale, tinde spre o interacțiune virtuală a relațiilor cu cei din jur. Mai mult decât un concept, se conturează ideea că parteneriatul ar reprezenta o atitudine importantă în educație, idee lansată de către acei parteneri care doresc o schimbare în zona educației prin dezvoltarea relațiilor de prietenie, prin acceptarea diferențelor, toleranță, comunicare eficientă, cooperare, nondiscriminare, incluziune, egalitate de șanse, colaborare, flexibilitate, dinamism.
Articol integral →Efecte negative ale dependențelor digitale asupra copiilor
Mediile digitale înlocuiesc treptat mediul natural și social, iar expunerea copiilor la tehnologie are impact negativ asupra dezvoltării lor. Evoluția tehnologiei, apariția de noi gadgeturi și scăderea vârstei la care copiii sunt expuși unui mediu atractiv, informațional, dar, uneori, nociv, mediul online, determină, de multe ori, degradarea continuă a stării de sănătate. Timpul petrecut de copii în fața „ecranelor”, cel puțin trei ore pe zi, conduc la un stil de viață sedentar, afecțiuni ale coloanei vertebrale și musculaturii spinale, miopie, diabet, afecțiuni cardiologice chiar și la copiii de vârstă mică. Abilitățile de comunicare, decizionale, sociale, emoționale pot fi dezvoltate în contexte reale, în urma unor experiențe trăite, iar expunerea necontrolată le „ecrane” determină probleme de adaptare socială și chiar întârziere mintală.
Articol integral →Școala, familia și comunitatea, împreună pentru reușita școlară
Într-o lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, comunitatea locală, părinţii și cadrele didactice trebuie să se străduiască împreună pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte. În situaţia actuală, când se pune accent tot mai mult pe implicarea comunităţii locale în viaţa şcolii, în vederea desfăşurării în bune condiţii a unei educaţii de calitate, am considerat necesar ca între şcoala noastră şi comunitatea locală să se realizeze şi să se consolideze un parteneriat educaţional. În baza unor prevederi legale şi pe baza unor relaţii tradiţionale bune, stabilite de-a lungul timpului, școala Todireşti s-a implicat în activităţile comunităţii locale, promovând valori cum ar fi: asigurarea egalităţii şanselor în educaţie, revigorarea spiritului civic, a comunicării deschise, dezvoltarea cooperării şi colaborării, cât şi organizarea acţiunilor de interes comunitar. Din acest motiv, întreaga comunitate ar trebui să fie devotată şcolii, elevii să fie încurajaţi să participe la viaţa comunității, iar şcoala să se deschidă spre comunitatate. Proiectele de parteneriat educaţional încheiate cu comunitatea locală – primărie, poliţie, dispensar, biserică – au avut ca argument educaţia elevilor pentru cetăţenie democratică, în vederea formării unor cetăţeni activi şi responsabili, capabili să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii. De aceea, aceşti trei parteneri, şcoala-familia şi comunitatea au acelasi scop, educarea tinerei generaţii, formarea simţului civic, a gradului de implicare în viaţa socială cât şi în propria învăţare. Școala noastră a încearcat să răspundă cerinţelor elevilor şi părinţilor şi să ofere acestora sprijinul necesar pentru ca ei să se poată implica mai bine în reușita școlară a copiilor și să manifeste disponibilitate acordând mai multă importanţă școlii.
Articol integral →Proiectele educative, generatoare de experiențe didactice formative. Exemple de bune practici
Potențialul larg al proiectelor educative de parteneriat local este generator de căutări şi soluții variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor. Din practica școlară, pot spune că proiectele de parteneriat școală-familie-comunitate de succes necesită planificare, implementare și evaluare continuă bine gândite. Proiectarea parteneriatului trebuie să urmărească niște etape bine stabilite pentru atingerea scopului propus. Conţinutul acestor activităţi din cadrul proiectelor educative nu se regăseşte în programa şcolară, ci este concepută cu elevii, în funcţie de dorinţele şi necesităţile lor. Ele aduc noul, îmbină utilul/ învățarea cu plăcutul, oferind dascălului posibilitatea de a observa comportamentul copiilor şi în afara orelor de curs, în afara hotarului clasei, proiecte educative ce presupun activități outdoor, descoperindu-i şi ajutând astfel dascălul la conceperea ulterioară a demersului didactic în sala de clasă.
Articol integral →Rezolvarea de probleme
Problemele, întâlnite în matematica școlară, reprezintă factorul decisiv în învățarea matematicii și calea principală prin care se verifică modul și gradul în care s-au asimilat noțiunile de teorie. Competența elevilor de a rezolva probleme este, de multe ori, criteriul după care sunt selectați la un examen, cum ar fi testele naționale, bacalaureatul, admiterea la facultate. Problemele au un puternic rol informativ, cu ajutorul lor se evidențiază rolul matematicii în viața curentă, respectiv putem avea calcule, măsurări, aplicații în fizică, tehnică, inginerie.
Termenul de problemă nu este clar delimitat și precizat, în limba germană avem „pro-ballein” care înseamnă „înaintea unei bariere”, „obstacol care stă în cale”, ce poate fi interpretat și ca o dificultate teoretică sau practică a cărei rezolvare presupune investigare, tatonare, căutare, pe când în etimologia greacă a cuvântului „problemă” aceasta reprezintă o „provocare” la căutare și descoperirea soluției.
Măsurări și unități de măsură la matematica de gimnaziu – observații metodologice bazate pe experiență
Programa școlară de matematică pentru clasa a V-a are un capitol intitulat „Elemente de geometrie și unități de măsură”. Unitățile de măsură reprezintă o unitate de învățare la finalul acestui capitol. Când căutăm informații despre predarea lecțiilor cu unități de măsură, de cele mai multe ori ne întâlnim cu următoarele întrebări: (1) Ce măsurăm? (2) În ce măsurăm? Ce unitate de măsură folosim? (3) Cu ce măsurăm? Ce instrumente folosim? (4) Cum efectuăm transformările între unități (între multiplii și submultiplii unei unități de măsură)?
Aceste întrebări într-adevăr sunt foarte importante, dar noțiunea de măsurare înseamnă mai mult decât atât.
Importanța educației estetice
Educația estetică este o activitate socială conștientă care îl pregătește pe om pentru receptarea și creația artistică. „Ea este o componentă permanentă a educației, a formării omului pentru viață: nu numai prin ceea ce dobândește prin naștere, dar și prin ceea ce a cucerit fapta lui”, afirma Goethe. Deoarece omul este impresionat mai ales de ceea ce este frumos, noțiunea „estetic” a fost înțeleasă mult timp ca sinonimă cu noțiunea de „frumos”, iar educația estetică a fost definită ca educație prin frumos și prin foarte frumos. Obiectivul universal al esteticii este frumosul. Frumosul, alături de adevăr și bine, este una din valorile esențiale care trebuie cultivată în conștiința oamenilor.
Articol integral →Abordarea pozitivă a comportamentului copilului. Planul B
Modelul Soluții Colaborative şi Proactive, propus de Greene (2015), este un model educaţional aplicat cu preponderenţă în cadrul instituţiilor de învătământ unde comportamentele de tip problematic tind să fie tot mai numeroase şi afectează cel mai adesea desfăşurarea în condiţii optime a demersului didactic, dar se doreşte şi o soluţie prin implicarea tuturor partenerilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice, specialişti). Modelul pleacă de la ideea că apar comportamente neadecvate din cauza faptului că acești copii nu au dezvoltate anumite aptitudini care să-i determine să se adapteze la cerințe, cu alte cuvinte, ei se comportă bine dacă pot sau știu cum ar trebui să se comporte bine. Aceste „abilități nedezvoltate” devin problematice în anumite situații sau în condiții specifice care generează probleme nerezolvate. Astfel, autorul propune un instrument privind Evaluarea aptitudinilor nedezvoltate şi a problemelor nerezolvate, un ghid cu dificultățile pe care le pot avea copiii în diferite situații generale, concomitent cu modul concret de manifestare a acestora în situații particulare.
Articol integral →Raportarea la greșeală în procesul de învățare
În mod obișnuit, suntem învățați să ne ferim de greșeală și să considerăm greșeala ca fiind premisa unei pedepse, a unei sancțiuni negative ori chiar a eșecului. Starea afectivă asociată cu greșeala este încărcată negativ – frică, rușine, tristețe sau chiar furie, iar discuțiile despre greșeli sunt mai degrabă mustrare, ceartă, decât analiză, reflecție, generalizare a lecțiilor învățate. Scopul învățării era (și încă mai este) performanța. O dovadă la îndemână și foarte puternică o reprezintă documentele strategice, naționale, în care termenul „performanță” apare extrem de des. De asemenea, simpla analiză a discursului public despre educație aduce în prim-plan aceeași preocupare exagerată pentru performanță, pentru standarde înalte, fără loc de greșeală. Cu toate acestea, cel puțin în comunitatea pedagogică și psihologică, se pot observa schimbări în modul de raportare la greșeală.
Articol integral →Beneficiile lecturii în dezvoltarea cognitivă a elevilor
Majoritatea părinților aruncă vina pe cadrele didactice pentru faptul că elevii nu citesc, însă cei mai mulți copii nu au în primul rând exemplul de a citi în familie, dispozitivele „inteligente” acaparează timpul, iar cărțile ocupă un loc codaș în preocupările copiilor. Timpul trece, anii de școală trec, iar viitorii adulți nu vor mai citi deloc. La întrebarea simplă „Ce carte ați citit recent?”, foarte mulți adulți nu știu ce să răspundă sau aleg să mintă. Iar dacă continuăm șirul, acești viitori adulți vor deveni părinți și nu vor ști să-și educe copii cu dragoste pentru lectură și pentru cărți. Și tot așa. Și astfel, cititul unei cărți va deveni o corvoadă, un lucru inutil, o pierdere de timp. Iar normalitatea din anii anteriori este posibil să devină anormalitate în viitor. Dragi părinți, v-ați întrebat vreodată cu ce costuri? Și nu ne referim la costurile materiale, cuantificabile. Ci la cele care nu se văd în prezent, dar care vor conta enorm în toată viața copilului dumneavoastră.
Articol integral →




Ministerul Educaţiei