Toate articolele din categoria: Didactici
Motivarea cititorului în cadrul atelierului de lectură
Lectura este o competență absolut indispensabilă omului cult, este cheia care deschide uși spre experiențe, educație, cunoaștere, carieră și imaginație. Întreaga cunoaștere rezidă din lecturi, deoarece cartea rămâne a fi nevoia care decide în mod hotărâtor evoluția socială și culturală a speciei umane. Cei care citesc, care au cunoscut plăcerea lecturii au reușit să atingă un stadiu important în dezvoltarea lor intelectuală. Cartea ne permite să descoperim o dimensiune superioară a umanului din noi și este un izvor de enormă satisfacție, o bucurie a vieții!
Articol integral →Intervenția didactică bazată pe teoria inteligențelor multiple în studiul biologiei la gimnaziu
Teoria inteligențelor multiple este un concept elaborat de Howard Gardner în 1983 și susține existența, la nivelul fiecărui individ, a unui set de opt inteligențe, care descriu mult mai bine capacitatea cognitivă a omului printr-un set de abilități, talente, deprinderi mentale. Toți indivizii normali posedă fiecare dintre aceste inteligențe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferențiază este gradul lor de dezvoltare și natura unică a combinării lor.
Articolul evidențiază nevoia adaptării procesului de predare în funcție de capacitatea, talentul și abilitățile elevilor în urma identificării inteligențelor tari, cum le-a numit renumitul Horward Gardner. În acest context, se pune accentul pe creativitatea și dorința cadrului didactic de a realiza lecții interdisciplinare, interactive și atractive pentru fiecare elev stimulându-i astfel potențialul la maxim.
Cultivarea limbajului la vârsta școlară mică
Învățământul actual se bazează pe corelarea cunoștințelor, competențelor și atitudinilor; pe colaborarea între profesor și elev; pe învățarea reciprocă – totul în scopul aplicării cunoștințelor și dezvoltării gândirii creative a elevilor, a competențelor lor de comunicare. Or, întregul proces de organizare și desfășurare a activității de instruire este reglementat prin comunicare. Activitatea principală a copilului școlar este învățarea. Învățarea are loc prin comunicare. Legătura între aceste două procese este indisolubilă. Copiii învață comunicând cu învățătorul, cu părinții, cu ceilalți colegi. La debutul micii școlarități se creează o punte de legătură între partenerii educaționali, care poate fi o rampă pentru succes dacă există cooperare, comunicare, responsabilitate din partea acestora.
Articol integral →Profilul psihologic al preșcolarului din perspectiva achizițiilor matematice
Deși matematica este o știință exactă, iar efortul depus de către copii în însușirea ei este mai mare comparativ cu celelalte discipline, se poate asigura farmec și plăcere în învățarea ei prin intermediul jocurilor.
Articol integral →Adaptarea curriculumului pentru clasa a IX-a la specificul clasei de elevi
Elevii de clasa a IX-a, an școlar 2021-2022, au finalizat ciclurile anterioare în baza unui curriculum național ce avea ca principal scop dezvoltarea unor competențe, ce oferă acestora oportunități pentru transferul cunoștințelor și a abilităților în diferite contexte cotidiene. Însă, din păcate, Ministerul Educației nu a publicat noile programe, ci un set de repere metodologice. Din acest motiv, programa de clasa a IX-a (veche) trebuie adaptată, ținându-se cont de ceea ce au studiat elevii în ciclurile anterioare. Am propus un posibil demers didactic în abordarea textului jurnalistic de tip știre, plecând de la un text multimodal. Acesta nu se regăsea în programa veche.
Articol integral →Dezvoltarea competențelor cheie în orele de biologie
Școala românească încearcă prin noul curriculum elaborat, prin politicile și programele sale, să se alinieze standardelor europene prin promovarea celor opt domenii de competențe cheie, la toate disciplinele, însă mai puțin în ceea ce privește Evaluarea Națională la sfârșitul unui ciclu de învățământ. Se încearcă timid, prin acea Evaluare Națională la clasa a VI-a, dar rezultatele se rezumă doar la statistici și concluzii, fără a fi valorificate ulterior în niciun fel. Profesorul își organizează întreg conținutul din perspectiva acestor opt competențe, dar acestea nu sunt evaluate la sfârșit de ciclu și la ieșirea din sistem.
Articol integral →Formarea perspectivei multiple la disciplina istorie prin intermediul evaluării scrise
Predarea-învățarea istoriei în societatea contemporană aduce cu sine necesitatea abordării perspectivei multiple în analiza evenimentelor și proceselor istorice. Este imperios necesar ca elevul să facă distincția între mai multe perspective, să identifice diferențele și asemănările și deosebirile dintre ele, pentru ca astfel să dobândească o imagine de ansamblu asupra faptului istoric studiat. Materialul propus pornește de la acest lucru și își propune să trateze această problematică a perspectivei multiple și modalitatea în care aceasta poate fi evaluată în cadrul evaluării scrise printr-un studiu de caz aplicat elevilor a două clase de liceu de la un Colegiu Național din județul Arad. Testul propus vizează modul în care elevii grupului țintă și-au dezvoltat competențele impuse prin programa școlară, înțelegând procesele și faptele istorice prezentate în cadrul activităților școlare. Deși aplicată la dimensiune redusă, cercetarea a dovedit importanța realizării acestor tipuri de activități, atât cele care țin de predare – învățare, dar mai ales continuarea lor și verificarea formării de competențe prin intermediul activității de evaluare.
Articol integral →Revista școlară – oportunitate pentru dezvoltarea potențialului creativ al elevilor
În societatea informațională în care trăim, elevii trebuie să învețe să stăpânească instrumentele cunoașterii. Pe această direcție se înscrie un important proiect de activitate educativă și anume realizarea unei reviste școlare. Revista școlară trebuie să vină în sprijinul formării elevilor și cadrelor didactice, cunoașterii de către aceștia a preocupărilor colegilor din alte școli, găsirii metodelor și mijloacelor de dialog și comunicare, a limbajului comun, a punților de legătură, a cunoașterii tradițiilor naționale și a valorilor culturale europene, precum și a altor preocupări comune elevilor și cadrelor didactice.
Articol integral →Relectura. Despre importanța relecturii în modernitate și despre lipsa ei aproape completă din școli
Aseară, în parc, s-a ivit în cursul unei discuții ad-hoc un fir de subiect despre relectură generat de un articol cu un titlu similar de Andrei Pleșu (1). Nu știam articolul și nici nu mi s-a explicat că, de fapt, este o colecție scurtă de spicuiri din note trecute ale filosofului nostru. Am crezut că era chiar vorba de un articol despre relectură, așa că am continuat astfel. M-am arătat întâi neîncrezător în afirmațiile ce urma să le fac, înspăimântat că, în jurul meu, conaționalii au tendința de a generaliza fără să se îndoiască deloc că exemplele din care își trag seva teoriei ar putea fi irelevante. Și-mi era teamă să nu procedez la fel.
Articol integral →Rolul literaturii în predarea limbilor străine
Studiul textului literar este un exercițiu eficient în predarea unei limbi străine, un exercițiu menit să evidențieze calitățile vorbirii îngrijite: claritate, expresivitate, concizie, vivacitate, propoziții eliptice sau cuvinte frapante, care transmit senzațiile și emoțiile personajelor, detaliile amuzante, care aduc fantezia în ironie. În mod normal, literatura prezentă în ora de limbă străină este văzută ca un instrument pur cultural, rolul pedagogic pe care îl poate juca în contextul predării fiind însă foarte important.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei