Toate articolele din categoria: Didactici
Flipped Classroom (Studiu)
Noile concepte din educație trebuie împărtășite între colegi. Flipped classroom este unul dintre ele, desemnând o metodă care și-a dovedit eficiența nu doar în Statele Unite, dar și în țările europene. Este important să încercăm și să adoptăm ideile ce funcționează în procesul de predare, mai ales dacă sunt compatibile cu grupurile de elevi cărora le predăm. Flipped classroom înseamnă prezentarea lecției noi sub firmă de material video/ audio/ scris, pe care elevii îl pot parcurge acasă, în loc de tema obișnuită. La clasă doar se fixează noile concepte, se oferă informații suplimentare (dacă este cazul) și se fac exerciții sau aplicații practice.
Articol integral →Substantivul (Studiu lingvistic)
În contextul actual, conform programei școlare pentru clasele I-VIII, intrată în vigoare în 2017, disciplina limba şi literatura română contribuie la formarea şi la dezvoltarea competențelor-cheie, fiind esențială în procesul de învăţare pe toată durata vieţii.
Articolul propus reprezintă un studiu lingvistic referitor la substantiv și vizează evidențierea unor aspecte importante despre scrierea și folosirea corectă a acestei părți de vorbire, însuşirea aspectelor teoretice conducând la o exprimare corectă atât orală, cât şi scrisă, în conformitate cu normele limbii literare. Studiul comparativ evidențiază aspecte normative prevăzute în Gramatica Academiei și în Dicţionarul ortografic, ortoepic, şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a din 2005.
Matematica frumoasă a muzicii
Experiența și practica personală în domeniul muzical mi-a amplificat constant ideea că muzica este mai mult decât producerea și percepția sunetelor reale. Experiența muzicală implică atât gândirea muzicală prin imaginarea realității înconjurătoare, cât și reprezentarea mentală a acesteia, prin mijlocirea sunetelor supuse unor permanente relații matematice. Acest lucru poate apărea ca un fenomen neintenționat, ce poate părea a fi „sunetul minții” (Freya, 2009, p. 41). Încă din 1938 Carl E. Seashore, cunoscut psiholog american, anticipa cumva cercetările viitoare în domeniu, afirmând: „Scoate imaginea din mintea muzicală și scoți esența ei” (Seashore, 1938, p. 6), astfel, alternativ, raportat la ideile expuse de psihologul Freya Bailes (Freya, 2009), imaginea muzicală poate fi un corolar involuntar al activității muzicale, cum ar fi anticiparea următoarei melodii a unui player audio, sau căutarea sunetului ideal, lucrând la o compoziție muzicală, ambele astfel de activități fiind bazate pe auzul intern (Intons-Peterson, 1992).
Articol integral →10 motive pentru a-i învăța pe elevi programarea
Modalitatea prin care noi, cadrele didactice, reușim să creăm contexte pentru ca învățarea să se producă are un impact important nu numai asupra modului în care ne organizăm munca, dar și asupra dezvoltării elevilor ca persoane încrezătoare și independente, capabile să ia decizii bune pe tot parcursul vieții lor. Elevii de azi vor fi cetățeni activi până în 2080, iar parcursul lor școlar și profesional poate fi influențat de capacitatea lor de a înțelege și a utiliza tehnologia. Astfel, preocuparea constantă a cadrelor didactice trebuie să fie modalitatea prin care aceștia pot folosi tehnologia ca valoare adăugată la clasă pentru a crea un mediu de învățare atractiv, relevant și interactiv pentru elevi.
Articol integral →MusicXML – Standard inovativ în educația muzicală a secolului XXI
În transmiterea mesajului artistic, artele contemporane vor trebui să aibă un cadru de referință cuprinzător, de la arta clasică, bazată pe valori umaniste amprentate în existența omului, într-un perimetru socio-cultural vast caracterizat de tradiție și credință, cu simboluri și „artefacte” ale acestora, pierdute în negura timpului, la experiențele și expresiile artistice actuale, inedite și spectaculoase, poate ușor instabile în perpetua transformare a noii realități, marcate, fără îndoială, de integrarea unor elemente ale multiculturalismului și ale virtualului excesiv, ca rezultat al tendinței generale de globalizare și digitalizare. „A învăța să înveți!” sau „A face ceva cu ceea ce am învățat!” – trebuie să ne ghideze în realizarea unor deziderate majore, de modernizare a mediului nostru de lucru, din prisma inter- și trans-disciplinarității ce trebuie să se generalizeze în anii următori, asigurând totodată premise de stabilitate echilibru și armonie, dar și evolutive pornind de la ceea ce avem și ne este din ce în ce mai la îndemână: noile tehnologii și noile cuceriri științifice.
Articol integral →Procedee de educare a creativității elevilor la orele de literatură
A citi este o preocupare, o activitate pe care trebuie să o înveți, să te inițiezi, mai ales că nu e deloc mai simplă ca altele, după cum se știe. Actul lecturii – complex şi dificil – trebuie să aibă o motivație, să fie susținut de un resort care să alimenteze energia necesară, iar aceasta nu se poate naște decât din tensiunea psihologică umană; singura componentă ce poate susține un asemenea proces dinspre structura de personalitate a cititorului/ elevului este creativitatea, fiindcă, în cazul dat, este forma de intercondiționare a celor doi factori: textul și cititorul. Psihologia educației a consacrat câteva direcții de acțiune pentru asigurarea unui climat favorabil stimulării creativității: o ambianță deschisă, receptivă a cadrului didactic față de elevii săi, destinderea copiilor timizi, activizarea celor comozi și antrenarea celor superficiali să își dezvolte cunoștințele, întreținerea dorinței vii pentru activitatea creatoare, determinarea elevilor să trăiască satisfacții chiar pentru rezultate nu prea însemnate, întreruperea activității atunci când dispare interesul şi nu-i mai atrage pe participanți.
Articol integral →Rolul istoriei în promovarea dialogului intercultural
Acceptarea diversității presupune o atitudine intelectuală și morală, care facilitează dialogul și capacitatea de a-l asculta pe celălalt. Școala are un rol important în procesul de dezvoltare multilaterală a personalității elevului, de formare a tinerilor, întru respectul diversității culturale. Prea adesea invocată până în prezent pentru a dezbina popoare și a întreține conflicte, istoria și predarea ei în școală se poate constitui înainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bogăția de informații de care dispune, cunoașterea istorică poate construi punți pentru cunoașterea reciprocă între comunități umane, între culturi diferite, după cum, prin conceptele cu care operează, poate contribui la crearea unui discurs comun, la trezirea interesului și la formarea unei opinii avizate cu privire la problemele și provocările lumii în care trăim.
Articol integral →Descoperirea literaturii populare. Studiul de caz – Miorița, clasa a XI-a
Acest articol sintetizează activitățile pe care le-am derulat cu elevii clasei a XI-a pentru Descoperirea literaturii populare. Prin folosirea metodei studiului de caz, le-am propus elevilor abordarea baladei Miorița într-o manieră incitantă și provocatoare. Această metodă activ-participativă îi ajută pe elevi să învețe prin descoperire și cooperare. De asemenea, accentul pus pe prezentarea produselor realizate de elevi, transformă ora de română, dându-i dinamism și autenticitate.
Articol integral →Lectura – identitate și devenire personală
În literatura de specialitate se cristalizează o serie de viziuni asupra didacticii literaturii și implicit a lecturii. Într-o analiză atentă a noii didactici, este evident că dezvoltarea personală a elevului a devenit primordială, iar noua didactică devine „un spațiu de reflecție și de acțiune” (Alina Pamfil) care încurajează dialogul elevului cu literatura. De altfel, încă din prima jumătate a secolului XX, se promovează în didactica lecturii, diverse tipare dominante de înțelegere și interpretare a rolului formator al cititului.
Articolul urmărește dinamica dialogului elevului cu literatura și subliniază rolul de consilier al profesorului în relație cu textul literar.
Lecturi pentru suflet
Lectura nu este o simplă citire a unui text, este transpunere, trăire, emoție și de foarte multe ori… vindecare: a unui suflet, a unei minți, a unei vieți. Este acea oază de liniște într-un tumult al sufletului. Am căutat în ultimii ani texte literare care, pe lângă valențele formative (comprehensiune, analiză și interpretare), să-i și surprindă pe elevi, nu doar prin acțiune, dar și prin mesajul transmis.
În articolul de față, doresc să evidențiez importanța lecturii în viața elevilor.
Ministerul Educaţiei