Proiectul eTwinning TwinSite

Cunoscând o limbă, construim unități de semnificație pe care credem că receptorul nostru le interpretează într-un mod specific, suntem conștienți că ambii împărtășim același cadru de referință sau contextul în care este transmis mesajul. Există multe modalități de a comunica, limbajul fiind cel mai utilizat. Cunoașterea unui limbi înseamnă să citești, să asculți, să scrii și să vorbești. Astăzi, de exemplu, limba engleză este cea mai comună și limba tehnologiei. Orice am face, trebuie să o învățăm și să o folosim. Comunicarea orală, de exemplu, este vitală în zilele noastre. Elevii studiază diferite subiecte în orele de limbă engleză, fiind important ca ei să o folosească, de asemenea, în afara clasei. În proiectul eTwinning „TwinSite”, elevii au posibilitatea de a colabora cu parteneri pentru a-și îmbunătăți abilitățile. Prin introducerea aspectelor de viață relevante pentru adolescenți, ei folosesc limba străină ca un instrument natural.

Articol integral →

Rolul convorbirilor la clasa pregătitoare și clasa I

Convorbirea este o metodă cu pondere mare în realizarea unei lecții de Limba română, iar la clasa pregătitoare și la clasa I putem spune că stă la baza formării deprinderilor de pronunție clară a cuvintelor, a dezvoltării vocabularului activ, a formării unei limbi literare române corecte. Însă rolul convorbirii este mult mai important, contribuind într-o mare măsură la dezvoltarea gândirii și creativității, imaginației, memoriei, atenției, motivației, încrederii în sine.

Articol integral →

Predarea limbii engleze: Dezvoltarea conștiinței elevilor privind limba și cultura

Articolul își propune să analizeze un profesor conștient din punct de vedere lingvistic. Profesorul va fi capabil să îndeplinească diverse sarcini: pregătirea lecțiilor, evaluarea, adaptarea și scrierea materialelor, înțelegerea, interpretarea și proiectarea unei programe sau a unui curriculum, testarea, evaluarea performanței, contribuția la activități în limba engleză.

Articol integral →

Despre literatură, ancore și așteptările nativilor digitali

Infuzarea curriculumului la Limba și literatura română, pentru clasele de liceu, cu un set de concepte specifice educației media are ca rezultat formarea competențelor de analiză și gândire critică, de comunicare în spațiul democratic, precum și aducerea în prezentul elevilor a unor conținuturi care sunt, de cele mai multe ori, etichetate ca nefiind atrăgătoare sau irelevante pentru dezvoltarea lor personală. Competențele pe care le prevăd programele disciplinei pentru fiecare an de studiu și conținuturile asociate se regăsesc, într-o formă sau alta, în principiile de bază ale educației media, respectiv în temele pe care aceasta le presupune. Discuțiile despre textele literare pot începe de la texte media (imprimate sau audio-video), se pot dezvolta cerându-li-se elevilor să caute în media informații despre un anumit subiect, sarcinile de lucru se pot proiecta astfel încât să solicite elevilor utilizarea diferitelor tipuri de media.

Articol integral →

Schimbări posibile la nivelul procesului de educație pentru formarea competențelor-cheie la disciplina istorie

Noile programe școlare din școala de masă propun o reconsiderare a raportului dintre abordarea disciplinară şi abordarea integrată a învăţării, centrarea pe competenţele cheie având ca implicaţie curriculară recunoaşterea nevoii de a construi punţi interdisciplinare variate. Actuala programă școlară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul centrat pe obiective, predarea de informații, „a știi”, la modelul centrat pe competențe, „a putea să faci”, în care se urmărește ca elevii să poată aplica cunoștințele dobândite în diferite situații practice. În proiectarea unui demers didactic personalizat centrat pe competențe se urmărește corelarea între competențe – conținuturi – activități de învățare asociate – resurse și modalități de evaluare. Toate competențele specifice din curriculum trebuie să fie structurate pentru toți elevii.

Articol integral →

Oportunități ale integrării TIC la disciplina Istorie

Actualmente, dezvoltarea Tehnologiilor Informaționale și Comunicării constituie un element definitoriu al societății, pe care educația are menirea de a valorifica. În Republica Moldova, în procesul de modernizare a curriculumului școlar un rol important îl ocupă noile tehnologii informaționale și comunicaționale. Elevii au posibilitate să-şi îmbunătățească cunoștințele, coordonator fiind profesorul, care, pe lângă metodele tradiționale completate cu cele moderne, folosește noile tehnologii. Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educație, crește volumul de informație ce trebuie analizat, la necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi cât şi în procesul instructiv-educativ.  Profesorul trăiește el însuși într-o  societate în schimbare şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze continuu.

Articol integral →

Abordări ale activităților de instruire, în contextul reformei curriculare

Reforma curriculară adoptată în 2017 a marcat trecerea de la curriculumul bazat pe conținuturi la cel bazat pe competențe. Aceasta reprezintă o necesitate în contextul dezvoltării accentuate a tehnologiei, și a societății în general. Dinamica schimbărilor impune o mare flexibilitate, adaptabilitate și creativitate a absolvenților care se angajează în câmpul muncii. Trebuie să dea dovadă de gândire critică, de capacitatea de a lua decizii și de a-și asuma decizii. Această schimbare de abordare trebuie înțeleasă la nivelul cadrelor didactice, pentru a implementa cu succes noile programe. Etapele proiectării didactice trebuie să reflecte centrarea pe competențe a întregului act educațional.
În articol, se propune o activitate de învățare la matematică și succesiunea etapelor proiectării în varianta tradițională și în varianta modernă.

Articol integral →

Contribuția disciplinei Informatică și TIC la conturarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu

Fiecare activitate pe care trebuie să o realizeze un cadru didactic cu elevii este o dovadă de măiestrie, tact și strategie, atât din punct de vedere pedagogic cât și tehnologic, iar fiecare disciplină poate avea o contribuție valoroasă la structurarea profilului de formare al elevului până la finalul clasei a VIII-a. Prin responsabilitatea pe care orice profesor o are, de a găsi noi metode și mijloacele specifice care să stimuleze motivația elevilor pentru a învăța, să faciliteze o înțelegere mai profundă și să formeze o atitudine pozitivă față de școală și față de lecția predată, demonstrează schimbarea fundamentală produsă prin noile programe școlare la disciplina Informatică și TIC care vizează în mod explicit faptul că elevul este în centrul organizării procesului de predare-învățare. Trebuie să recunoaștem că în noua abordare impusă de circumstanțele actuale, utilizarea tehnologiei, a multitudinilor de platforme educaționale și a instrumentelor Web a devenit obligatorie sau a început să ne facă plăcere să le utilizăm. Adăugând și explozia de informații din diverse surse, apare confruntarea elevului cu o serie de dificultăți care derivă dintr-o cunoaștere limitată, iar perceperea realității se poate face într-un mod eronat.

Articol integral →

Profilul de formare al absolventului de gimnaziu: Dezvoltarea competențelor cheie în cadrul orelor de LLR

Școala urmărește să ofere fiecărui elev șanse egale pentru dezvoltarea personală, pentru o comunicare eficientă în situațiile reale folosind limba română, limba maternă, limbile moderne precum și diverse limbaje de specialitate, pentru orientarea școlară și profesională optime în raport cu aspirațiile și aptitudinile elevilor, pentru adaptarea și integrarea în comunitate prin formarea unor atitudini pozitive în relaționarea cu mediul social (respect, responsabilitate, solidaritate, toleranță, motivația pentru a învăța continuu în condițiile unei societăți în permanentă schimbare, etc). Lucrarea de față își propune să prezinte exemple de activități didactice, formale și nonformale, care contribuie la realizarea celor opt competențe cheie din profilul absolventului de gimnaziu.

Articol integral →

Mecanisme psihologice de demotivare a lecturii

Mecanismele psihice ce demotivează activitatea de lectură la elevii din clasele gimnaziale și liceale pot fi deconstruite fie prin intervenție educațională, de către profesorii de specialități filologice sau socio-umaniste, ori prin activități de psihoterapie sau intervenție psihologică clinică. Aceste demersuri se realizează prin restructurare cognitivă sau modelarea rațională. Ca psiholog cu atestare în domeniul psihologiei clinice și psihologiei educației, consilierii școlare și vocaționale în adevăratul sens al cuvântului (calificat și recunoscut profesional), am încercat să descopăr, cu resursele mele proprii de raționament, utilizând cunoștințele la care am avut acces, mai mult sau mai puțin limitate, care este adevăratul motiv pentru care elevii nu vor să citească.

Articol integral →