Toate articolele din categoria: Educație incluzivă
Parteneriatul educațional – dimensiune cheie a dezvoltării relațiilor dintre elevi
Parteneriatul educațional, definit în literatura de specialitate drept modalitatea prin care, formal sau informal, mai mulți parteneri decid să acționeze împreună pentru atingerea unui interes comun, reprezintă un concept cheie al pedagogiei moderne, orientat către dezvoltarea personalității elevului care, trăind într-o perioadă de evoluție intensă a tehnologiei și a inteligenței artificiale, tinde spre o interacțiune virtuală a relațiilor cu cei din jur. Mai mult decât un concept, se conturează ideea că parteneriatul ar reprezenta o atitudine importantă în educație, idee lansată de către acei parteneri care doresc o schimbare în zona educației prin dezvoltarea relațiilor de prietenie, prin acceptarea diferențelor, toleranță, comunicare eficientă, cooperare, nondiscriminare, incluziune, egalitate de șanse, colaborare, flexibilitate, dinamism.
Articol integral →Pașii abordării unei educații incluzive în clasele primare
Educația incluzivă aduce toți copiii la un loc, în aceeași clasă, în aceeași comunitate, îi ajută să se simtă bine, să se simtă iubiți, prețuiți, apreciați, sprijiniți și stimulați în aceiași măsură, pentru a ajunge la dezvoltarea deplină a propriului potențial. Primul pas al incluziunii este integrarea copiilor într-un mediu adecvat, incluziv, încă din grădiniță. Grădinițele incluzive sunt prima rețea profesională care a început să funcționeze pentru sprijinirea și implementarea educației incluzive în România și apoi se continuă la clasele primare. Școala incluzivă se adaptează nevoilor și particularităților copiilor. Centrul preocupărilor este în a oferi ocazii de învățare și dezvoltare fiecăruia în parte, pentru că fiecare este important. Curriculumul este flexibil, deschis și permite adaptări succesive. Nu copilul se conformează curriculum-ului, ci acesta este un instrument pentru a sprijini dezvoltarea copilului. Devine mai important să stabilim procesul prin care se dezvoltă competențele, capacitățile, cunoștințele, comportamentele și atitudinile, decât conținutul prin care o facem.
Articol integral →Educația interculturală – exemple de bune practici
Intenția acestei lucrări este de a prezenta argumente în favoarea ideii că educația interculturală constituie un bun exemplu în sensul conviețuirii pașnice dintre grupurile etnice şi culturale care trăiesc pe un anumit teritoriu, pentru depășirea barierelor culturale care pot separa oamenii şi comunitățile. Toţi suntem diferiţi, dar în acelasi timp egali. Semnul de egalitate se transpune în respectul faţă de cel de lângă noi şi în posibilitatea de comunicare pe care trebuie s-o valorificăm. Nu toţi suntem români şi nu toţi vorbim limba română. Diversitatea este mirodenia care ne încântă viaţa în relaţiile pe care le stabilim cu ceilalţi. A fi altfel și a vorbi altă limbă nu fac din noi decât un rezervor inepuizabil de experienţe noi şi diferite. A învăţa de la alţii care sunt altfel decât tine nu înseamnă decât să înveţi ca om, ca român, ca maghiar, ca rrom sau sas. Nu poţi vorbi de o cultură diferită decât cunoscând-o, iar cel mai bun mod de a o face este să cunoşti oamenii din această cultură, să împărtășești gândurile lor, trăirile, conflictele care ar putea să apară.
Articol integral →Incluziune prin teatru: Transformarea vieții copiilor cu cerințe speciale prin participarea în piese de teatru în limba engleză
Cercetările din domeniul pedagogiei speciale și al artelor performative evidențiază în mod clar importanța teatrului în dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă a copiilor cu cerințe speciale. Prin participarea în piese de teatru, acești copii au oportunitatea unică de a explora și exprima emoțiile, de a învăța să interacționeze cu ceilalți și de a-și dezvolta abilitățile cognitive și de înțelegere a contextului social.
În calitate de profesor de limba engleză și coordonator al clubului de teatru al liceului, am avut privilegiul de a descoperi talentul unui copil special. În timpul unei ore de limba engleză, am observat pasiunea și potențialul său precum și ușurința exprimării in limba engleză și am decis să-l susțin și să-l încurajez să participe într-o piesă de teatru jucată în această limbă. Aceasta a fost oportunitatea care i-a permis să-și demonstreze abilitățile și să-și consolideze încrederea în sine.
Abordarea pozitivă a comportamentului copilului. Planul B
Modelul Soluții Colaborative şi Proactive, propus de Greene (2015), este un model educaţional aplicat cu preponderenţă în cadrul instituţiilor de învătământ unde comportamentele de tip problematic tind să fie tot mai numeroase şi afectează cel mai adesea desfăşurarea în condiţii optime a demersului didactic, dar se doreşte şi o soluţie prin implicarea tuturor partenerilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice, specialişti). Modelul pleacă de la ideea că apar comportamente neadecvate din cauza faptului că acești copii nu au dezvoltate anumite aptitudini care să-i determine să se adapteze la cerințe, cu alte cuvinte, ei se comportă bine dacă pot sau știu cum ar trebui să se comporte bine. Aceste „abilități nedezvoltate” devin problematice în anumite situații sau în condiții specifice care generează probleme nerezolvate. Astfel, autorul propune un instrument privind Evaluarea aptitudinilor nedezvoltate şi a problemelor nerezolvate, un ghid cu dificultățile pe care le pot avea copiii în diferite situații generale, concomitent cu modul concret de manifestare a acestora în situații particulare.
Articol integral →Învățământul special și special integrat: Legea învățământului 1995 vs Legea învățământului 2011
Legea învățământului reprezintă un document oficial, cu putere normativă, care stabilește finalitățile, principiile organizatorice, structura și alte componente ale sistemului de învățământ. Acest articol prezintă o analiză comparativă între Legea învățământului din 1995 și Legea învățământului din 2011 în ceea ce privește învățământul special și special integrat.
Articol integral →Influența grupului școlar în îndreptarea unor aspecte comportamentale negative
În acest articol, prezentăm valențele educative ale grupului școlar în îndreptarea unor probleme comportamentale la nivelul clasei de elevi. Am pus accent pe relațiile interpersonale: de intercunoaștere elev-elev, elev-învățător, învățător-elevi, de intercomunicare în cadrul colectivului de elevi, relațiile socio-afective, educative, sau cele de influențare. Am făcut referire la cele două tipuri de forțe, cu rol orientativ și reglator: influența personală a profesorului – atât ca lider cât și ca factor exterior – și influența de grup, cu rol important în stabilirea normelor grupului, a modelelor de comportament grupal. Am prezentat un studiu de caz, cu toate etapele activității de gestiune a unei situații de criză. Am prezentat, apoi, un program de intervenție și aplicarea măsurilor, iar, în final, concluziile.
Articol integral →Transdisciplinaritate în cadrul orelor de limba și literatura română – exemple practice
Prin proiectarea unui demers didactic transdisciplinar, în cadrul disciplinei Limba și literatura română, explorarea textelor literare pornește de la valorificarea experiențelor proprii, până la realizarea propriilor judecăți de valoare asupra acestora. Strategiile didactice bazate pe transdisciplinaritate nu sunt doar atractive pentru elevi, ci contribuie activ și la dezvoltarea gândirii critice, a creativității, a creșterii stimei de sine, a încrederii în propriul potențial, a expresivității emoționale, a autoeficacității, a acceptării, a empatiei și a toleranței față de cei din jur. Consider că pentru o învățare activă și productivă este necesară coeziunea grupului, dar și promovarea incluziunii școlare. Toate acestea sunt posibile prin activitățile interdisciplinare și transdisciplinare, ce implică utilizarea diverselor metode activ-participative, ce presupun interacțiune și cooperare între elevi și elevi-profesor.
Articol integral →Copilul meu special. Relația părinte-școală
Sănătatea, dezvoltarea fizică și psihică, precum şi educația copilului trebuie să fie în centrul preocupărilor familiei, școlii și a comunității. Familia este mediul proxim esențial și care poate influența dezvoltarea și destinul copilului prin dragoste, securitate materială, fizică, afectivă, terapie și educație. Familia trebuie să aibă un raport deschis cu școala, mai ales în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES), existând între cele două o relație de dublă determinare. Școala constituie în primul rând un spațiu social de transmitere și de asimilare de informații, de formare de abilități, dar și de modelare de caractere și de socializare. Copilul cu CES are însușiri cognitive și socio-afective diferite de cele ale altor copii și are în mod legitim dreptul de a ocupa o poziție în societate și de a se bucura de un „tratament” specific din partea noastră, ca formatori de caractere.
Articol integral →Promovarea educației incluzive prin proiecte Erasmus+
În ultimii ani, educația incluzivă a devenit o prioritate pentru programele Uniunii Europene, deci şi pentru învățământul românesc. Programul Erasmus+ oferă șansa profesorilor de a avea experiențe către noi cunoștințe și competențe, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, care impun o deschidere către noi și diferite metode de predare, învățare și evaluare a elevilor, într-un context cât mai diversificat.
Mobilitatea la care am participat în perioada 24-28 iulie 2022, în Piraeus, Grecia, “Inclusive Education: Tackling with classroom diversity and early school leaving”, în cadrul proiectului finanțat de Comisia Europeană prin Erasmus+ „Spune «DA» școlii”, care se implementează la nivelul liceului nostru, mi-a oferit ocazia conștientizării că educația incluzivă nu se referă doar la educația din învățământului special, că incluziunea școlară înseamnă să te asiguri că nici un elev nu este neglijat, deoarece această noțiune are o accepție mult mai largă. Ea înseamnă împiedicarea tuturor formelor de excluziune și marginalizare, astfel încât niciun copil să nu se simtă abandonat. Acest lucru înseamnă că trebuie să ținem cont de nevoile, abilitățile și capacitățile elevilor, care sunt foarte diversificate.
Ministerul Educaţiei