Toate articolele din categoria: Educație incluzivă
Dificultățile de învățare specifice elevului remigrant
Copiii remigranți sunt acei copii care au trăit o perioadă într-o altă țară și au revenit în România. Deși în dicționarul românesc nu există cuvântul „remigrant”, fenomenul remigrației copiilor români este important, având efecte majore în viața acestora. Schimbările pot avea consecințe neașteptate și uneori dăunătoare. Unii dintre copiii remigranți au trecut printr-o dublă schimbare. Au plecat în străinătate unde au încercat să se adapteze și să se integreze, apoi a urmat întoarcerea în România, readaptarea și reintegrarea. Aceștia întâmpină mari dificultăți în a se acomoda și a vorbi limba maternă. Unii nu au avut niciodată contact cu școala românească, fiind născuți în străinătate. Aceștia nu cunosc deloc sau aproape deloc limba română.
Articol integral →Percepția părinților privind incluziunea elevilor cu tulburare de spectru autist în școala de masă (Studiu)
Studiul prezentat abordează o temă de mare actualitate, axată pe cele mai mari îngrijorări ale părinților legate de incluziunea copiilor lor, diagnosticați cu autism, în școlile de masă. Părinții copiilor cu autism sunt o categorie de populație cu păreri evident diferite asupra școlii şi a sistemului de învățământ, față de alte categorii de persoane. Această problemă poate fi soluționată prin efortul comun al tuturor celor implicați în domeniile politic, științific, social, cultural- o atitudine pozitivă față de copii cu autism din partea societății ar trebui să devină unul dintre obiectivele principale în parteneriatele educaționale. Scopul acestui studiu este de a observa situația actuală a sistemului de învățământ privind copiii cu autism, părerile părinților cu privire la măsurile ce au fost luate, dar şi a măsurilor ce pot fi luate pe viitor şi câteva aspecte ce ar putea fi îmbunătățite pentru bunăstarea, înțelegerea și adaptarea elevilor cu TSA în școala de masă.
Articol integral →Evaluarea în contextul învățământului incluziv
Atunci când vorbim despre educație incluzivă, trebuie să facem trecerea de la modelul tradițional al învățării la învățarea centrată pe elev. Ce presupune acest lucru? Situația educativă va fi proiectată diferențiat și se va încerca o implicare activă a fiecărui elev în procesul învățării pe tot parcursul orei. Astfel, evaluarea va îmbrăca și ea alte noi forme. Învățarea trebuie să fie activă, atractivă – elevii adresează întrebări, dezbat împreună diverse teme, nu doar memorează idei sau conținuturi. Lecțiile nu sunt importante doar prin conținuturile lor, ci și prin felul cum ajunge acest conținut la elevi, cât sunt de implicați aceștia și dacă sunt provocați să gândească asupra acelor conținuturi care li se dau. Dacă învățarea este activă și diferențiată, atunci și evaluarea trebuie să fie schimbată.
Articol integral →O experiență de dezvoltare profesională pentru educație incluzivă prin programul Erasmus+
Proiectul Erasmus+ „Formare profesională pentru o educație incluzivă” vine în întâmpinarea nevoii școlii noastre de a se transforma într-una incluzivă, care să ofere educație de calitate tuturor elevilor, prin dezvoltarea unui curriculum și a unor practici incluzive la clasă și în afara acesteia, prin asumarea de noi roluri ale profesorului de a elabora politici școlare, a lucra în echipă multi-disciplinară, a adapta conținuturile programelor școlare, a lucra în parteneriat cu familia și a folosi Planul de intervenție personalizat pentru elevii cu CES. Pentru mine, ca profesor itinerant și de sprijin, cursul „Every pupil is important” din cadrul acestui proiect a fost o experiență unică, utilă și foarte frumoasă.
Școala finlandeză oferă fiecărui membru al societății șansa de a ajunge un adult responsabil, care să participe la realizarea binelui comun, prin perspectiva de a investi în educație, deci de a investi în viitor.
Tulburarea de atenție – căi de acțiune pentru progres în învățare
În practica educațională cu un copil cu formă de tulburare de atenție, adaptarea procesului instructiv-educativ și crearea contextelor de învățare individualizate sunt esențiale. În urma experienței didactice și a consultării literaturii de specialitate, am inventariat mai multe căi de acțiune pentru această formă de tulburare, potrivite atât în mediul preșcolar, cât și în mediul primar.
Articol integral →Mission: Creating Gender-Responsive Learning Environments (Proiect eTwinning)
Prin proiectul eTwinning, ne propunem să atragem atenția asupra faptului că discriminarea împotriva femeilor nu este doar o problemă pentru grupurile discriminate, ci pentru toată societatea, fiecare societate având femei care conduc civilizația, economia sau progresul democratic. Proiectul permite comunității de elevi și educaționale să cunoască alte stiluri de viață, rolul femeilor în diferite domenii precum sportul, cercetarea, artele sau știința. Contribuie la co-educare, creând un mediu inclusiv și egal, eliminând situațiile discriminatorii. Școlile percep necesitatea și responsabilitatea față de elevi să respecte sexul opus și să fie conștienți de respectul reciproc. Suntem ferm convinși că acest lucru este fundamental pentru a forma valorile morale ale elevilor.
Articol integral →Migrarea și remigrarea elevilor – fenomene și provocări. Educație și egalitate de șanse
Migrarea reprezintă deplasarea de pe un teritoriu pe altul, în funcție de diferiți factori economici, sociali, politici sau naturali. Unii dintre români se deplasează temporar pe perioade determinate, alții se deplasează pe perioade mai lungi de timp, nu doar încadrându-se pe piața muncii, ci și întemeindu-și acolo o familie sau mutându-se cu familia deja întemeiată, ori depunând eforturi pentru a-și apropia acolo familia după o anume perioadă de timp de la părăsirea țării natale. În cazul nostru, ne referim și la copii care s-au născut în alte țări și vin în România, în urma deciziilor părinților de a se întoarce în țara natală.
Deși vorbim, în această lucrare, despre remigrare, de multe ori, „remigrarea” este a părinților, însă este foarte des întâlnit fenomenul de remigrare și în ceea ce-I privește pe copii, aceștia din urmă plecând odată cu părinții (sau după) în altă țară și revenind odată cu ei.
6 impedimente ale integrării educaționale a elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă
Integrarea educațională a elevilor cu cerințe educaționale speciale este un proces complex ce implică susținut efort din partea tuturor persoanelor implicate în acest demers: elevul cu cerințe educaționale speciale, colectivul de elevi al clasei unde este integrat elevul cu CES, cadrele didactice de la clasă, dirigintele/ învățătorul de la clasă, personalul de îndrumare și control etc. Aceștia sunt implicați direct, cu un efort susținut, fără a avea o formare și abilitare psihologică coerentă. Mai mult, sunt implicați și profesorii consilieri, profesorii logopezi și profesorii itineranți și de sprijin, dar activitatea lor este adesea superficială și eficiența lor este scăzută.
Articol integral →Educație ecologică cu copiii cu cerințe educaționale speciale
Educația ecologică vizează nu numai transmiterea unui mesaj informativ corect din punct de vedere științific, dar mai ale crearea unui comportament ecologic modern, a unei atitudini civice, responsabile față de mediu. Școala de astăzi pune un accent deosebit pe educația ecologică, pe creșterea și formarea copiilor într-un mediu natural cât mai curat. Activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător permit elevului cu CES să investigheze direct realitatea înconjurătoare, duc la rezultate pozitive pe termen scurt și lung, constituind un instrument excelent pentru dezvoltare și pentru integrarea lor.
Articol integral →AcCES în școală și în comunitate
Atitudinile pozitive ale cadrului didactic si ale colegilor copiilor cu CES se dovedesc a fi cruciale în succesul unui program de integrare. În activitatea la grupă, copilul cu sindromul Down nu trebuie considerat o piedică, o frână în predare. El poate juca rolul important de feedback pentru cadrul didactic, în sensul că poate să-l ajute pe profesor să verifice eficiența unor strategii didactice pentru care a optat. Din punctual meu de vedere nu doar curriculum trebuie adaptat, însă, ci și modul în care se predă, începând cu modul în care se organizează clasa, cadrul de învățare, rutina zilnică. De asemenea, există și o serie de tehnici de structurare a materialelor, a lecțiilor, de interacțiune cu copiii cu CES, a căror aplicare va duce la rezultate optime.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei