Toate articolele din categoria: Educație incluzivă
Ieri marginalizat, astăzi elev integrat, cu părinți încântați
Cuvântul progres nu are nici un sens, cât există pe lume copii nefericiți, spunea Albert Einstein.
Transformările pe care le cunoaște societatea noastră, urmând drumul dificil al unei democratizări autentice, se răsfrâng, în mod firesc, și asupra științelor educației, conferindu-le noi dimensiuni şi noi coordonate. Există, astăzi, un efort de adaptare a muncii educative la realitățile şi perspectivele românești şi, în același timp, de racordare la progresele gândirii şi practicii pedagogice universale. Există şi un efort de depășire a inerțiilor şi dogmelor unei pedagogii rămase în urma vieţii.
Dintre multele idei novatoare care succesiv se situează în prim planul dezbaterilor pedagogice de astăzi, lucrarea de faţă îşi propune să investigheze una de maximă importanță, anume ideea că influențele formative se exercită, de regulă, prin mijlocirea situaţiilor în care sunt puşi cei ce urmează a fi educaţi, respectiv prin situaţii educative – fie ele situaţii de învăţare, de formare morală sau spirituală, de împlinire a vocaţiei artistice, de dezvoltare psihomotorie etc.
Copilul cu tulburări ADHD: Soluții proactive pentru situații specifice din clasă
Sunt cadru didactic de 21 ani și în învățământul preșcolar de 16 ani. Pot spune că în fiecare generație a existat cel puțin un copil care era diagnosticat cu ADHD. ADHD este prescurtarea pentru tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate, o problemă caracterizată prin dificultăți de concentrare și agitație sau impulsivitate. În funcție de simptomele predominante, se pot deosebi trei tipuri de ADHD: predominant cu deficit de atenție; predominant cu impulsivitate/ hiperactivitate; forma combinată cu deficit de atenție și impulsivitate/ hiperactivitate. În articolul următor am încercat să expun câteva soluții pentru dificultățile cu care se confruntă acești copii.
Articol integral →Comportamentul hiperactiv – agent provocator de conflicte (Studiu)
Conflictele dintre elevi sunt destul de frecvente. Majoritatea au un caracter efemer, izbucnesc pe neașteptate și se sting tot așa de brusc precum au început. Trebuie făcută deosebirea între conflictele (ciocnirile) ocazionale, întâmplătoare, care au o probabilitate scăzută de a se repeta, și conflictele generate de comportamentul unor elevi „inadaptați” sau cu probleme de comportament. Cea de-a doua categorie de conflicte trebuie să intre în atenția învățătorului. Elevii cu comportamente explozive generează lanțuri de conflicte. Pentru rezolvarea lor, este necesar în primul rând un program individualizat de intervenție vizând schimbarea comportamentului acestora.
Articol integral →Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități
Recent, două evenimente mi-au prilejuit scrierea acestui articol care, citit de către mai multe persoane, poate deschide poarta și către luarea unor decizii, nu doar trage semnale de alarmă: 2 aprilie, Ziua internațională de conștientizare a autismului și finalizarea cursului CRED, care impune ca una dintre temele sale să fie elaborarea unui plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități. In martie 2020, prevalența acestei boli în SUA era de 1 la 54 de copii, cifrele fiind mai mult decât relevante. Soluții imediate implică alinierea societății noastre prin modificări legislative ce trebuie puse în practică, prin aprobarea decontării plății orelor de terapie care sunt pe termen lung (până la 8-10 ani, 20 de ore pe săptămână), înființarea unor instituții de intervenție integrată a tuturor serviciilor necesare (ore instructive, logopedie, kinetoterapie, art terapie, terapie cu animale etc.) finanțate de stat, cu personal calificat angajat, monitorizat și evaluat constant, pentru a se oferi o șansă reală de integrare a persoanelor cu TSA.
Până să vină acea zi, rămâne doar să ne face auzită vocea așa cum putem. A mea este cea a unui cadru didactic recunoscut în comunitatea mea pentru profesionalism (cel puțin așa mă știu!), părinte al unui băiat de 11 ani, diagnosticat cu TSA. Aș zice o voce avizată, fără modestie.
Educația incluzivă – o necesitate și o provocare
Educația incluzivă este o necesitate și în același timp o provocare. Incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă este un proces complex. Toți copiii au dreptul la educație și fiecare copil este capabil să învețe în ritm propriu. Școala și politicile școlare trebuie să se schimbe în funcție de nevoile fiecărui copil. Tipul dizabilității, atitudinea cadrelor didactice, a copiilor, implicarea familiei sunt factori care influențează educația incluzivă.
Articol integral →Sfaturi pentru prevenirea și gestionarea comportamentului perturbator în clasa de elevi
Comportamentul perturbator în clasă este o provocare deopotrivă pentru profesori și elevi. Și este totodată un subiect complex. Pe cât de multe clase și elevi are un profesor, pe atât de multe aspecte problematice și modalități de abordare va avea de luat în considerare. Informarea riguroasă și flexibilitatea sunt cuvinte-cheie în rezolvarea acestui subiect.
În ceea ce privește conținutul acestui articol, am decis ca el să cuprindă în primul rând o condensare a punctelor de vedere și soluțiilor validate deja în alte centre din lume pentru ca profesorii să aibă suficient material asupra căruia să reflecteze și să decidă pentru intervenții ulterioare. Cititorul ar putea spune că unele idei se contrazic cu altele dar este doar o impresie pentru că subiectul presupune „n” situații în care anumite intervenții funcționează mai mult, iar altele mai puțin sau deloc, în funcție de tipul de comportament, repetitivitate, dinamica grupului, climatul clasei, relația profesor-elev, etc. Totuși, există și câteva constante pe care orice profesor este bine să le ia în considerare, precum abordarea individuală a elevului cu un comportament perturbator și modul de comunicare cu acesta.
Selectarea, adaptarea și avantajele utilizării elearning-ului la elevii cu CES
Cel mai important obiectiv în educația elevilor cu CES îl constituie identificarea și utilizarea celor mai adecvate strategii educaționale. Modalitățile de adaptare a tehnologiilor și materialelor de tip elearning vor aduce beneficii în activitatea de tip online cu elevii cu cerințe educaționale speciale. Acestea nu trebuie să excludă educația clasică, profesorul având rolul de a o lega de resursele virtuale existente.
Articol integral →Greșelile – oportunități de învățare
Procesul de educație include, inevitabil, momente de încercare-eroare, greșelile fiind etape importante în achiziția de cunoștințe și formarea de competențe. Ele trebuie tratate ca o normalitate, iar nu ca ceva de care elevii trebuie să se ferească, fiind sancționați sau avertizați în momentul producerii lor. Articolul propune o perspectivă de abordare a erorilor ce va asigura un climat de învățare plăcut și o atitudine relaxată din partea elevilor vizavi de învățare.
Articol integral →Elemente de educație pentru drepturile copiilor în învățământul preșcolar
Despre educație se vorbește foarte mult în toate mediile și situațiile sociale. Instituțiile, organizațiile sociale, comunitățile umane, dar și fiecare om, în numeroase contexte de viață, individuale și colective, evocă puterea sau slăbiciunea educației în fața unor rezultate în activități care duc la satisfacții sau insatisfacții, la succes sau insucces.
În ultimii ani, școala românească se confruntă cu o problemă complexă-educarea inteligenței emoționale, înțeleasă ca o capacitate de control şi autocontrol al stresului şi emoţiilor negative, având ca scop accelerarea unui comportament dezirabil sau decelerarea unui comportament indezirabil.
Discrepanţa dintre situaţiile negative de viaţă şi aşteptările noastre duce frecvent la emoţii negative pe care este bine să învăţăm să le gestionăm eficient. Intervenţiile cognitiv-comportamentale prin educaţie rațional-emotivă şi comportamentală sunt cele mai eficiente intervenţii de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.
Formarea continuă de calitate a cadrelor didactice pentru educație incluzivă prin parteneriat european
Articolul face referire la proiectul ”All in One Hand”, finanțat prin programul Erasmus+, implementat de Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Focșani, în perioada 1 septembrie 2018- 31 august 2020. Prezintă beneficiile instituționale și individuale ale implementării proiectului de parteneriat strategic pentru susținerea schimbului de bune practici în domeniul educației incluzive. Lecțiile învățate de cadrele didactice participante în vizită într-o școală din Prato, Italia, sunt despre: viziunea educației incluzive din Italia, despre barierele recunoscute în educația incluzivă, factorii de facilitare, instrumentele care sprijină educația incluzivă în Europa, despre planuri de învățare pentru elevii cu cerințe educative speciale și Planuri educaționale individualizate, profesori coordonatori pentru CES și profesori de sprijin, parteneriate active cu familia și comunitatea, instrumente de recunoaștere a educației incluzive și valori ale școlii incluzive.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei