Nevoi și provocări în traseul dezvoltării adolescenților din România: modalități prin care sistemul educațional poate răspunde acestor nevoi și provocări

Adolescența este specifică celei de-a doua decade a vieții omului, o perioadă a transformărilor intense pe toate planurile, atât fizic, cât și psihic, respectiv social. Toate aceste schimbări fac ca vârsta adolescenței să constituie o trecere tumultoasă dinspre copilărie spre tinerețe. Localizarea exactă a adolescenţei este între 14-25 de ani şi este formată din trei stadii: preadolescenţa, adolescenţa propriu-zisă şi adolescenţa prelungită sau târzie. Vârsta adolescenţei este diferită de la o epocă istorică la alta. Aceasta a suferit schimbări, extinderi respectiv restrângeri,  în funcţie de perioada istorică, începând cu vremurile străvechi, când, adolescenţa era aproape inexistentă. Copiii participau de la vârste fragede la toate treburile casei. Astfel ei săreau peste perioada adolescenţei, trecând în rândul adulţilor aproximativ pe la 14 ani. Odată consideraţi adulţi, aceştia erau puşi să muncească la fel ca şi părinţii, poate chiar mai mult, ajungând de la o vârstă fragedă să-şi întemeieze propriile familii.
Perioada adolescenţei s-a extins odată cu evoluţia societăţii.

Articol integral →

Instrumente și modalități inovative de comunicare între educatoare și părinți moștenite din perioada pandemiei, utilizate cu succes astăzi

În perioada pandemiei, chiar și educația realizată cu preșcolarii s-a supus unor reguli stricte de distanțare fizică, găsind soluții atipice și construind situații de învățare și de comunicare la distanță. Adoptată cu dificultate la început, cu temeri și semne de întrebare, educația online s-a realizat pe platforme de colaborare, cu aplicații de conectare, cu ajutorul unor instrumente și mijloace tehnologice ce pot fi utilizate în acest cadru – toate au  devenit oportunități  de învățare pentru cadrele didactice, de dezvoltare a abilităților digitale, de cooperare cu părinții prin alte mijloace decât cele clasice.

Articol integral →

Școala, familia și comunitatea, împreună pentru reușita școlară

Într-o lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, comunitatea locală, părinţii și cadrele didactice trebuie să se străduiască împreună pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte. În situaţia actuală, când se pune accent tot mai mult pe implicarea comunităţii locale în viaţa şcolii, în vederea desfăşurării în bune condiţii a unei educaţii de calitate, am considerat necesar ca între şcoala noastră şi comunitatea locală să se realizeze şi să se consolideze un parteneriat educaţional. În baza unor prevederi legale şi pe baza unor relaţii tradiţionale bune, stabilite de-a lungul timpului, școala Todireşti s-a implicat în activităţile comunităţii locale, promovând valori cum ar fi: asigurarea egalităţii şanselor în educaţie, revigorarea spiritului civic, a comunicării deschise, dezvoltarea cooperării şi colaborării, cât şi organizarea acţiunilor de interes comunitar. Din acest motiv, întreaga comunitate ar trebui să fie devotată şcolii, elevii să fie încurajaţi să participe la viaţa comunității, iar şcoala să se deschidă spre comunitatate. Proiectele de parteneriat educaţional încheiate cu comunitatea locală – primărie, poliţie, dispensar, biserică – au avut ca argument educaţia elevilor pentru cetăţenie democratică, în vederea formării unor cetăţeni activi şi responsabili, capabili să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii. De aceea, aceşti trei parteneri, şcoala-familia şi comunitatea au acelasi scop, educarea tinerei generaţii, formarea simţului civic, a gradului de implicare în viaţa socială cât şi în propria învăţare. Școala noastră a încearcat să răspundă cerinţelor elevilor şi părinţilor şi să ofere acestora sprijinul necesar pentru ca ei să se poată implica mai bine în reușita școlară a copiilor și să manifeste disponibilitate acordând mai multă importanţă școlii.

Articol integral →

Educația interculturală – exemple de bune practici

Intenția acestei lucrări este de a prezenta argumente în favoarea ideii că educația interculturală constituie  un bun exemplu în sensul conviețuirii pașnice dintre grupurile etnice şi culturale care trăiesc pe un anumit teritoriu, pentru depășirea barierelor culturale care pot separa oamenii şi comunitățile. Toţi suntem diferiţi, dar în acelasi timp egali. Semnul de egalitate se transpune în respectul faţă de cel de lângă noi şi în posibilitatea de comunicare pe care trebuie s-o valorificăm. Nu toţi suntem români şi nu toţi vorbim limba română. Diversitatea este mirodenia care ne încântă viaţa în relaţiile pe care le stabilim cu ceilalţi. A fi altfel și a vorbi altă limbă nu fac din noi decât un rezervor inepuizabil de experienţe noi şi diferite. A învăţa de la alţii care sunt altfel decât tine nu înseamnă decât să înveţi ca om, ca român, ca maghiar, ca rrom sau sas. Nu poţi vorbi de o cultură diferită decât cunoscând-o, iar cel mai bun mod de a o face este să cunoşti oamenii din această cultură, să împărtășești gândurile lor, trăirile, conflictele care ar putea să apară.

Articol integral →

Abordarea pozitivă a comportamentului copilului. Planul B

Modelul Soluții Colaborative şi Proactive, propus de Greene (2015), este un model educaţional aplicat cu preponderenţă în cadrul instituţiilor de învătământ unde comportamentele de tip problematic tind să fie tot mai numeroase şi afectează cel mai adesea desfăşurarea în condiţii optime a demersului didactic, dar se doreşte şi o soluţie prin implicarea tuturor partenerilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice, specialişti). Modelul pleacă de la ideea că apar comportamente neadecvate din cauza faptului că acești copii nu au dezvoltate anumite aptitudini care să-i determine să se adapteze la cerințe, cu alte cuvinte, ei se comportă bine dacă pot sau știu cum ar trebui să se comporte bine. Aceste „abilități nedezvoltate” devin problematice în anumite situații sau în condiții specifice care generează probleme nerezolvate. Astfel, autorul propune un instrument privind Evaluarea aptitudinilor nedezvoltate şi a problemelor nerezolvate, un ghid cu dificultățile pe care le pot avea copiii în diferite situații generale, concomitent cu modul concret de manifestare a acestora în situații particulare.

Articol integral →

Reducerea agresivității la elevi

Nu poate fi contrazis faptul că un comportament agresiv are consecințe negative asupra dezvoltării copilului. Deficitele comportamentale sociale sunt relaționate cu agresivitatea. Copilul nu mai este capabil de relaționare și comunicare non-agresivă. Consecința este aceea că trăiesc izolați din punct de vedere social, inițierea contactului este destul de rară și cel mai frecvent se realizează într-o manieră inadecvată, agresivă. De aceea, nu este suficient să reducem comportamentul agresiv, deoarece ar duce la un deficit comportamental și mai mare și ar avea ca și consecință neajutorarea. Comportamentul țintă poate fi structurat în relație cu modelul lui Kaufmann, iar pe baza succesiunii etapelor modelului se poate realiza o delimitare eficientă. Succesiunea etapelor presupune reducerea comportamentului agresiv prin comportamente de cooperare și de ajutorare exersate, acestea fiind întărite diferențial.

Articol integral →

Proiectele educaționale, între creativitate și inovare. Să citim împreună

Proiectul „Carte frumoasă, cinste cui te citește”, desfăşurat în şcoala noastră în anul școlar trecut, a însemnat integrarea într-un sistem coerent şi unitar a unui număr de şapte activităţi – finalizate sau în curs de finalizare. Deşi fiecare dintre ele poate constitui o entitate de sine stătătoare, în contextul proiectului, au menirea de a contribui la realizarea obiectivelor propuse: conștientizarea nevoii întoarcerii la valorile clasice, propagate prin cărţile tipărite, pentru cristalizarea propriei identităţi (la nivel macro) şi gestionarea crizei de identitate culturală a populaţiei şcolare care nu îşi mai satisface prin lectură nevoia intelectuală, morală şi emoțională (la nivel micro).

Articol integral →

Factorii influenți în educarea lecturii școlare (Studiu)

Lectura este o metodă esențială de muncă intelectuală, este o parte componentă a procesului de învățare, o dimensiune importantă în paradigma educației permanente. Acest studiu evidențiază importanța lecturii școlare și a educării acesteia, precum și factorii care contribuie la formarea gustului pentru lectură. Conține informații privind multiplele aspecte educative pe care lectura le implică, precum și importanța dezvoltării competenței lectorale.

Articol integral →

Percepția părinților privind incluziunea elevilor cu tulburare de spectru autist în școala de masă (Studiu)

Studiul prezentat abordează o temă de mare actualitate, axată pe cele mai mari îngrijorări ale părinților legate de incluziunea copiilor lor, diagnosticați cu autism, în școlile de masă. Părinții copiilor cu autism sunt o categorie de populație cu păreri evident diferite asupra școlii şi a sistemului de învățământ, față de alte categorii de persoane. Această problemă poate fi soluționată prin efortul comun al tuturor celor implicați în domeniile politic, științific, social, cultural- o atitudine pozitivă față de copii cu autism din partea societății ar trebui să devină unul dintre obiectivele principale în parteneriatele educaționale. Scopul acestui studiu este de a observa situația actuală a sistemului de învățământ privind copiii cu autism, părerile părinților cu privire la măsurile ce au fost luate, dar şi a măsurilor ce pot fi luate pe viitor şi câteva aspecte ce ar putea fi îmbunătățite pentru bunăstarea, înțelegerea și adaptarea elevilor cu TSA în școala de masă.

Articol integral →

Mеdiul familial și mass-media în dеzvοltarеa ѕiѕtеmului dе valοri mοralе al adοlеѕcеntului

Ultima și cеa mai cοmplехă еtapă a dеzvοltării cοpilului еѕtе adοlеѕcеnța, еtapa cοnturării individualității şi a încеputului dе ѕtabilizarе a pеrѕοnalităţii carе marchеază închеiеrеa cοpilăriеi şi trеcеrеa ѕprе maturitatе. Тranѕfοrmărilе fizicе şi pѕihicе carе apar în acеaѕtă pеriοadă, ѕchimbărilе în atitudini şi cοnduită la fеl ca şi la prοblеmеlе ridicatе părinţilοr şi familiеi fac din adοlеѕcеnță cеa mai ѕеnѕibilă fază dе еvοluţiе ѕprе viața adultă. Adοlеѕcеnţa facе prеѕiuni incrеdibilе aѕupra dеzvοltării individualе. Pе lângă faptul că ѕunt nеvοiţi ѕă facă faţă rapidеlοr mοdificări biοlοgicе şi cοgnitivе, adοlеѕcеnţii trеbuiе ѕă şi dοzеzе binе timpul şi еfοrtul pеntru a putеa gеѕtiοna rеlaţiilе cu cеi din jur, prеcum şi şcοala, timpul libеr şi pеtrеcеrеa acеѕtuia. Înѕă acеştia pеtrеc fοartе mult timp în faţa calculatοrului, în mеdiе 6-7 οrе pе zi, şi nu nеapărat în ѕcοpul dе infοrmarе, cât mai alеѕ pеntru jοcurilе şi filmеlе carе lе οcupă atât dе mult din timpul libеr. 

Articol integral →